Procesul în care Mircea Băsescu este acuzat de trafic de influență, alături de complicele său, Marian Căpățână, fost președinte al PDL Drăgănești-Olt, ar putea începe curând la Tribunalul Constanța. Magistratul învestit cu soluționarea acestei cauze a finalizat procedurile în Camera Preliminară și a decis, ieri, că toate probele administrate de procurori în timpul urmăririi penale sunt legale și temeinice! Judecătorul a respins astfel cererea avocaților celor doi inculpați de a restitui dosarul la Direcția Națională Anticorupție (DNA) Constanța, în vederea reluării urmăririi penale în scopul strângerii de probe necesare soluţionării cauzei. Drept urmare, instanța a constatat că judecata lui Mircea Băsescu și Marian Căpățână poate începe. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată, în termen de trei zile de la pronunțare, la Curtea de Apel Constanța. Totodată, judecătorii vor pune în discuție, pe 8 septembrie, menținerea după gratii a celor doi inculpați, având în vedere că pe 10 septembrie vor expira mandatele de arestare preventivă. Amintim că, la începutul acestei săptămâni, Tribunalul Constanța a respins cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu formulată de Mircea Băsescu. Deoarece hotărârea nu a fost definitivă, fratele președintelui statului a atacat-o, contestația urmând să se judece astăzi la Curtea de Apel Constanța.

TRAFIC DE INFLUENȚĂ Conform rechizitoriului, Mircea Băsescu este acuzat că, în perioada 20 februarie 2011 - 22 februarie 2012, a primit 250.000 de euro de la Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, prin intermediul fostului președinte al PDL Drăgănești-Olt, Marian Căpățână, lăsând să se creadă „că are influență asupra magistraților și că poate obține o situație favorabilă pentru tatăl denunțătorului: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, după cum se arată într-un comunicat de presă remis de DNA. Ulterior, pentru că Bercea Mondial, arestat după ce și-a înjunghiat un nepot, nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-a mai dat lui Căpățână 350.000 de euro, în același scop. Procurorii spun că intermediarul șpăgii a considerat că ultima sumă primită i se cuvine, deoarece „a mijlocit remiterea banilor”, și a băgat-o în buzunar.