Telenovela celebrei Ordonanțe 13 privind modificarea Codurilor Penale, care a creat atâta animozitate în România, a ajuns la final. Procurorii Parchetului General au decis să claseze dosarul Ordonanţei de Urgenţă 13, care a fost deschis de către cei de la DNA și mutat ulterior la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiței (PICCJ). Întregul scandal a pornit imediat după ce Guvernul Sorin Grindeanu a dat celebra OUG 13, care a scos sute de mii de oameni în stradă. Interesat de amintit este că, în acest caz, după ce a plimbat aproape jumătate din Guvernul Grindeanu prin fața procurorilor, DNA s-a spălat pe mâini în ceea ce privește ancheta legată de modul de elaborare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 13 privind modificarea Codurilor Penale. Procurorii DNA și-au dat seama, subit, că nu sunt în măsură să cerceteze modul cum a fost aprobată OUG 13 și au anunțat că au clasat fapta pentru care a început ancheta privind emiterea Ordonanței 13. Povestea nu s-a încheiat, pentru că DNA a disjuns dosarul și l-a trimis către Parchetul General pentru continuarea cercetărilor cu alte noi acuzații: favorizarea făptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi de probe. Culmea este că, la aproape patru luni după ce cauza a ajuns la PICCJ, procurorul general al României, Augustin Lazăr, și-a dat seama, subit, la rândul său, că nu există dovezi privind producerea unei infracțiuni.
CCR A MĂTURAT PE JOS CU DNA
Un alt aspect interesant al cauzei este că, exact în ziua în care DNA clasa cauza și trimitea dosarul la Parchetul Instanței Supreme, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au luat o decizie care lovește în plin activitatea instituției conduse de Laura Codruța Kovesi. Președintele Curții, Valer Dorneanu, a explicat la vremea respectivă că procurorii DNA nu sunt în măsură să judece oportunitatea emiterii OUG 13 de către Executiv. El a spus că procurorii și-au depășit atribuțiile și tocmai din acest motiv s-a luat decizia de a constata conflictul juridic de natură instituțională.
În aceste condiții, se poate pune întrebarea: cine plătește pentru tot acest scandal creat pentru nimic?