Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a declarat ieri, la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), unde studiază probele adunate de procurori în dosarul privind organizarea referendumului din 2012, că este foarte curios în legătură cu procedura ascultării interceptărilor. El a adăugat că doreşte neapărat să pună „căştile pe urechi” pentru a vedea în ce ipostaze l-au surprins procurorii DNA în acest dosar şi va veni ori de câte ori are timp pentru a studia cu atenţie fiecare dovadă a anchetatorilor. „O să ne plictisim unii de alţii. Astăzi am văzut alte declaraţii, nişte adrese între instituţii şi altele. Nu am ajuns la căşti, sunt foarte curios să văd cum se face. Evident, poţi vedea interceptările şi înainte, pentru că sunt transcrise. Dar nu voi rata momentul să pun căştile. Este o curiozitate. E foarte interesant să vezi cum fac alţii”, a precizat Dragnea. Preşedintele executiv al PSD a început să vină, de luni, la DNA pentru a studia materialul de urmărire penală din dosarul privind organizarea referendumului din 2012.
ACUZAŢII Potrivit procurorilor anticorupţie, urmărirea penală a început pe 6 septembrie 2012, Liviu Dragnea fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia. În urmă cu un an, anchetatorii anunţau că au început urmărirea penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendumul din 2012, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea. Procurorii anticorupţie precizau că cele 67 de persoane ar fi luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012. Dintre aceste persoane, 49 au fost preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, fiind acuzaţi de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători.