Procurorii arată, în ordonanţa prin care au pus sub învinuire 48 de cadre didactice în dosarul privind organizarea concursului Arhimede, că meditaţiile sunt subiect tabu, întrucât sunt prestate la negru şi pentru că legea interzice profesorilor să facă meditaţii cu elevii de la şcolile în care predau. În 6 mai, magistrații Curţii de Apel Bucureşti au pus sub învinuire 48 de cadre didactice, iar în 19 mai, în acest caz au avut loc mai multe percheziţii, profesorii fiind chemați la Parchet pentru audieri și pentru a le fi aduse la cunoștință acuzațiile. În ordonanţa de punere sub învinuire, obţinută de Mediafax, anchetatorii arată, în preambul, că, ”de mulţi ani, meditaţiile private acordate elevilor sunt subiect tabu în România, pe de o parte din cauză că această activitate este prestată la negru de teama impozitării, iar pe de altă parte, Codul de Etică al Cadrelor Didactice le interzice profesorilor să facă meditaţii cu elevii din unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea”. ”Cu toate acestea, fenomenul se desfăşoară nestingherit, părinţii scot din buzunar sume de bani doar pentru participarea la concursurile şcolare organizate pentru cei mici. Această adevărată „mină de aur” pentru organizatori nu-i ajută prea mult pe copii: multe dintre aceste concursuri private nu sunt autorizate, Ministerul Educaţiei nu are cunoştinţă de conţinutul materiei abordate, ba mai mult, aceştia organizează cursuri contra cost în spaţiile unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu acordul directorilor şi, implicit, adjuncţilor care participă la luarea unor decizii în scopul obţinerii direct sau indirect a unui folos patrimonial”, mai notează procurorii în documentul citat. Potrivit acestora, ”părinţii trebuie să facă eforturi financiare importante în fiecare an, iar concursurile sunt doar una dintre cheltuielile la care şcoala îi obligă, alături de fondul clasei şi manualele alternative”.

Procurorii vorbesc despre mecanismul de fraudare şi de producere a banilor negri în segmentul de învăţământ şi precizează că ar exista indicii că, pe lângă evaziunea fiscală făcută de diverse asociaţii şi fundaţii, s-au comis şi fapte de corupţie care au ajutat la perfectarea mecanismului infracţional. ”Astfel, în data de 27.10.2005 a luat fiinţă Asociația Arhimede, ai cărei membri fondatori au fost Petruş Alexandrescu, Ion Chitescu, Diana Olimpia Alexandrescu, Georgeta Alexandrescu, Călin Florinel Vlasie, Florica Alexandrescu, Marcus Solomon Octavian Liviu Rădulescu. Preşedinte al Asociației Arhimede este Petruș Alexandrescu, care are drept de semnătură la toate unităţile bancare în care există deschise conturi în numele acesteia”, se mai arată în documentul citat.

Conform statutului, arată procurorii, scopul Asociației Arhimede îl constituie promovarea activităţii în principal în domeniul matematicii şi informaticii, clasificarea şi susţinerea activităţii tinerilor şi profesorilor direcţionate spre performanţă în matematică şi informatică de tip olimpiadă, iar în vederea realizării acestui scop Arhimede organizează concursuri, conferinţe, simpozioane, dezbateri, tabere, seminarii, ”patrimoniul fiind completat cu taxe de înscriere în asociaţie, cotizaţii, subvenţii, sponsorizări, precum şi daruri manuale şi orice alt tip de donaţii şi venituri, dobândite în condiţiile legii”. ”Cadrele didactice şi persoane din conducerea unor unităţi de învăţământ din Bucureşti şi din alte judeţe ale ţării, precum şi unii dintre reprezentanţii inspectoratelor şcolare judeţene au facilitat organizarea etapelor aferente anilor şcolari 2007-2015 pentru concursul Arhimede, fiind implicaţi direct în activităţi precum promovarea concursului în rândul elevilor, înscrierea acestora, centralizarea listelor de participanţi, supravegherea probelor, corectarea lucrărilor, încasarea taxelor şi predarea acestora către Asociaţia Arhimede”, mai notează anchetatorii.

Potrivit acestora, Asociația Arhimede a organizat, de la înfiinţare şi până în prezent, concursul Arhimede la disciplina matematică, sumele provenite din taxa de participare la concurs, în valoare de 25 lei pe elev, fiind colectate de Petruș și Georgeta Alexandrescu prin cadrele didactice implicate sau prin comitetele de părinţi, fără a elibera chitanţă, doar pe baza unor tabele cuprinzând listele de prezenţă sau în schimbul unui document tipizat care să ateste participarea la concurs şi faptul că plăţile efectuate ar reprezenta “sponsorizări” sau “donaţii”. ”Persoanele care au îndeplinit calitatea de asistent, corector sau coordonator al centrelor de concurs au primit sume de bani direct sau sub formă de bonuri valorice, defalcate din taxele percepute de la elevi astfel: profesor asistent 2,5 lei/elev, profesor corector 3,5 lei/elev, coordonator centru concurs 1,5 lei/elev, iar pentru protocol 1 leu/elev. Unele cadre didactice implicate în activitatea respectivă au invocat faptul că taxele ar fi colectate cu titlu de donaţie în baza unui protocol încheiat cu Federația Națională a Asociațiilor de Părinți - Învățământ preuniversitar, reprezentată de preşedintele acesteia, Iulia Mihaela Gună, şi Ministerul Educației, în 2 noiembrie 2012”, mai arată procurorii. Aceștia susțin că în acest dosar, în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare şi conflict de interese, prejudiciul este de 3,14 milioane de euro.