Serbia comemorează duminică 20 de ani de la loviturile aeriene ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care au constrâns în 1999 Belgradul să-şi retragă trupele din Kosovo, punând astfel capăt unui conflict ce s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, informează AFP, potrivit agerpres.ro. Ceremonii pentru comemorarea declanşării unei "agresiuni a NATO" vor fi organizate în mai multe oraşe din Serbia, în special la Belgrad, Nis, Novi Sad sau Cacak.

Principala comemorare, la care vor participa preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi premierul Ana Brnabic, începe la orele locale 20:00 (19:00 GMT) la Nis, printr-o sirenă de alertă antiaeriană.

Ultranaţionalist devenit centrist pro-UE, Aleksandar Vucic a declarat sâmbătă că Serbiei nu-i este teamă "să spună lucrurilor pe nume" şi a subliniat că loviturile aeriane de atunci au fost "o agresiune a NATO" împotriva ţării sale. "Avem nevoie de o relaţie bună şi decentă cu NATO, pentru a nu mai aduce niciodată Serbia într-o astfel de poziţie, însă este de asemenea important să nu uităm niciodată crimele care au fost comise împotriva poporului şi copiilor noştri", a subliniat el.

În urmă cu 20 de ani, la 24 martie 1999, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a lansat o campanie de bombardamente aeriene împotriva Iugoslaviei, pentru a pune capăt represiunii împotriva albanezilor kosovari, o premieră împotriva unui stat suveran în cei 50 de ani de existenţă a Alianţei. Aceasta a fost prima campanie de acest tip din istoria Alianţei Nord-Atlantice desfăşurată fără o autorizaţie explicită a ONU, Rusia, aliată istorică a Belgradului, şi China opunându-se oricărei rezoluţii care să permită o intervenţie militară. Bombardamentele, prevăzute să dureze câteva zile, au continuat 11 săptămâni. În total, avioanele NATO au efectuat 38.000 de zboruri, dintre care 10.000 cu bombardamente şi 2.700 de misiuni împotriva apărării aeriene sârbe, potrivit cifrelor Alianţei. NATO a vizat mai multe zeci de ţinte militare şi infrastructuri: poduri, intersecţii feroviare, reţele electrice. Însă bombele şi rachetele au greşit uneori ţinta, provocând critici vehemente. Numărul de civili ucişi în bombardamente nu a fost niciodată stabilit oficial. Cifrele pleacă de la 500 de morţi, potrivit ONG-ului Human Rights Watch, până la 2.500, potrivit oficialilor sârbi.

Kosovo, care şi-a proclamat independenţa în 2008 şi unde mai locuiesc doar circa 120.000 de sârbi, asigură că a fost recunoscută de 115 ţări, inclusiv de majoritatea ţărilor occidentale. Rusia şi China nu recunosc Kosovo, blocând orice perspectivă de aderare a acesteia la ONU.