UNA BUNĂ, ALTA REA Numărul îmbolnăvirilor de tuberculoză, maladie care a ucis 1,3 milioane de persoane în 2012, la nivel mondial, a înregistrat o scădere pentru al treilea an consecutiv, însă stagnarea în găsirea unui nou tratament eficient suscită mari temeri. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu numărul îmbolnăvirilor de tuberculoză multirezistentă (TB-MR), forma provocată de un bacil rezistent la izoniazidă şi rifampicină, cele două medicamente standard cu cea mai mare eficienţă în tratarea acestei boli. Bedaquilina a venit să consolideze arsenalul aflat la dispoziţia medicilor din 2012, fiind singurul medicament împotriva tuberculozei aprobat în ultimii 40 de ani. Din păcate, bacilul Koch evoluează mult mai repede decât se estima şi se înregistrează tot mai multe cazuri de rezistenţă şi la acest tratament.

Tuberculoza (TBC) este boala infecţioasă cu cel mai mare număr de decese la nivel mondial. Conform raportului anual al OMS, 8,6 milioane de persoane au contractat bacilul Koch în 2012, dintre care 1,1 milioane erau contaminate şi cu virusul HIV, faţă de 8,7 milioane anul precedent, o scădere de 45% din 1990 încoace. 29% dintre cazurile de îmbolnăvire au fost înregistrate în Asia de Sud-Est, 27% în Africa şi 19% în regiunile din Pacificul de Vest. Dintre acestea, India şi China au înregistrat 26%, respectiv 12% dintre cazuri. Mortalitatea a atins cel mai mare nivel în 2003, cu 1,8 milioane de decese. În 2012, circa 94.000 de persoane au fost diagnosticate cu tuberculoză multirezistentă, număr dublu faţă de anul precedent. OMS estimează însă că cifrele reale sunt mult mai mari, fiind mai degrabă 450.000 de cazuri noi, ceea ce înseamnă că trei din patru cazuri nu sunt înregistrate. 75% din cele circa trei milioane de cazuri de TBC nediagnosticate provin din numai 12 ţări, printre care Africa de Sud, Bangladesh, India şi Pakistan. Îngrijorător este şi faptul că circa 16.000 dintre aceste cazuri sunt forme rezistente la medicamente. În lume sunt circa două miliarde de purtători de bacil Koch, cel mai mare număr estimat vreodată referitor la o boală cu potenţial atât de periculos.

CONVIEŢUIRE DE LUNGĂ DURATĂ Originile tuberculozei se pierd în negura timpurilor. Boala a apărut în urmă cu circa 70.000 de ani, în Africa, la grupurile de vânători-culegători. Multă vreme s-a crezut că tuberculoza ar fi apărut mai întâi la animale, cu circa 10.000 de ani în urmă, şi apoi s-a răspândit la om. Noul studiu al Institutului de Boli Tropicale şi Sănătate Publică de la Londra a făcut însă lumină asupra acestei maladii. S-a făcut analiza genetică a 259 de tulpini de TBC pentru a se reconstrui evoluţia bolii şi pentru a se compara cu eşantioane prelevate de la hominizii descoperiţi în Africa. S-a descoperit că strămoşii omului şi tulpinile de TBC îşi au originea din acelaşi loc. Primii hominizi erau, cel mai probabil, purtători de bacil Koch. Odată cu răspândirea agriculturii şi creşterea populaţiei, boala s-a transmis mai departe. O trăsătură importantă a bolii este că oamenii pot să fie doar purtători şi să nu se îmbolnăvească niciodată de TBC sau, la un moment dat în viaţă, infecţia cu bacilul Koch să se activeze.

De-a lungul timpului, cel puţin în ultimii două sute de ani, plămânii omului au devenit tot mai sensibili. Nu sunt excluse nici varianta unei modificări genetice în genomul uman, nici felul în care organismul reacţionează la hrană sau poluare. Cercetătorii britanici cred că în maximum cinci ani genomul tuberculozei va fi descifrat şi aşa se va găsi şi leac pentru eradicarea ei.