Creştinii ortodocşi de pretutindeni sărbătoresc în fiecare an, pe 7 ianuarie, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, fiul Elisabetei şi al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini. El este cunoscut sub denumirea de „Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. În ziua de Sfântul Ioan există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente şi băutură, apoi petrec până dimineaţă, spunând că se „iordănesc”. Un alt obicei întâlnit este „Iordăneala”. Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ion la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniţi” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani. Tradiţia ne spune că în dimineaţa Sf. Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în decursul anului. Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aproximativ două milioane de români, în majoritate bărbaţi, îşi sărbătoresc onomastica astăzi, cu ocazia Sfântului Ioan Botezătorul. Numele Sfântului este purtat de 1.951.971 de cetăţeni români - 1.420.774 de bărbaţi şi 531.197 de femei. Din totalul româncelor care îşi sărbătoresc onomastica astăzi, 371.486 se numesc Ioana, 141.000 - Ionela, 11.290 - Nela, iar 6.726 - Ionelia. Cei mai mulţi bărbaţi sărbătoriţi tot cu această ocazie, respectiv 514.865, poartă numele Ioan, alţi 411.149 se numesc Ion, iar peste 320.000 - Ionuţ. Acestora li se adaugă aproximativ 145.000 de români care se numesc Ionel şi peste 26.000 care poartă numele Nelu sau Ionică.