CIANURILE, INTERZISE? Comisia de petiţii a Parlamentului European (PE) a discutat ieri două petiţii privind proiectul minier de la Roşia Montană, înaintate de Asociaţia AD Astra a oamenilor de ştiinţă români şi, respectiv, de Fundaţia Culturală Roşia Montană. Conform petiţiei redactate de Fundaţia Culturală Roşia Montană, prezentată de Sorin Jurcă, vicepreşedinte al organizaţiei, proiectul de exploatare cu cianuri de la Roşia Montană aduce prejudicii iremediabile mediului şi patrimoniului naţional. Semnatarii documentului solicită Comisiei pentru petiţii a PE şi Comisiei Europene „să verifice existenţa unei garanţii financiare corespunzătoare şi a unui plan de gestionare a deşeurilor pe termen lung, pertinent, ce include perioada de după încetarea exploatării“. Petiţionarii solicită de asemenea PE şi CE să evalueze „implicaţiile acestui proiect“ şi să ceară „stoparea oricărei lucrări în arealul Roşia Montană atâta timp cât proiectul nu respectă toate criteriile impuse de legislaţia europeană“, reiterând cererea din rezoluţia PE din 5 mai 2010 către CE „de a impune interzicerea utilizării cianurilor şi a altor substanţe extrem de nocive prin adoptarea unui act legislativ european“.

„BÂZA“ EUROPEANĂ Documentul notează că proiectul de la Roşia Montană „constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafaţă, prin cianurare, din Europa, care va cuprinde, în Valea Roşia, patru cariere deschise şi o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului şi argintului“. „Zăcământul aurifer este cotat a fi cel mai mare din România şi Europa, conţinând aproximativ 300 de tone de aur şi 1600 tone de argint“, se arată în petiţie. CE susţine însă că nu are în prezent niciun proiect legislativ privind interzicerea în viitor a mineritului cu cianuri, precizând că prioritatea sa este de a se asigura că statele membre aplică pe deplin directiva privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă. În ceea ce priveşte introducerea unei interdicţii generale privind tehnologiile miniere cu cianuri, propusă de rezoluţia de la 5 mai 2010 a PE, Comisia „consideră că o astfel de interdicţie nu este justificată din perspectivele privind mediul şi sănătatea“.