Cercetătorii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa au descoperit, de-a lungul timpului, numeroase materiale arheologice, reprezentînd mărturii ale creştinismului în Dobrogea. Din această categorie de piese fac parte fragmente ceramice provenind de la platouri de lux, pe care apar diverse însemne creştine, capiteluri pe care este reprezentat semnul crucii, o placă din marmură cu inscripţie în limba greacă, care era aşezată la mormîntul unui episcop, despre care se crede că a fost martirizat la Tomis. În cadrul campaniilor sistematice sau de salvare, arheologii constănţeni au descoperit o cutie reliquar din marmură, care datează din secolul al VI-lea d.Hr., în care se păstrau moaşte de martiri, depuse în criptele bazilicilor.

În expoziţia de bază a instituţiei muzeale constănţene, publicul poate vizita o cameră funerară cu dromos (culoar de acces), care a fost descoperită în anul 1988, în aria uneia dintre necropolele Tomisului. "Camera funerară este deosebită datorită picturii de pe pereţi, care ne situează la hotarul dintre crepusculul păgînismului şi zorii religiei creştine. Din întreaga pictură pot fi extrase semnificaţii şi conotaţii proprii fiecărei lumi în parte, iar apartenenţa acestora poate fi revendicată, în egală măsură, de cele două religii", a precizat muzeograful Cecilia Paşca.

De o valoare documentară excepţională este o cruce din piatră, descoperită la Callatis. Pe una dintre feţele braţelor crucii apare inscripţia în limba latină "Aici s-a făcut rugăciune spre pomenirea episcopilor Ştefan...", ceea ce reprezintă o dovadă a existenţei mai multor episcopate în provincia Scythia, cel de la Tomis avînd rang de mitropolie. De asemenea, în sălile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie mai sînt expuse obiecte provenite din complexele funerare ale necropolelor creştine (secolele III - VI d.Hr.). Cea mai veche dovadă creştină la Tomis este un opaiţ cu trei cruci monogramatice, care datează din secolul al III-lea d.Hr. Vizitatorii instituţiei muzeale vor observa că au mai fost descoperite o cataramă cu invocaţia "Doamne ajută!" (secolul VI d.Hr.) şi o ţiglă cu o inscripţie în limba greacă, în care se pomeneşte numele a doi sfinţi: Focas şi Ilie.