Celebrăm la 27 Martie Centenarul Unirii Basarabiei cu România.

În urmă cu exact 100 de ani, după peste un veac de ocupație, Basarabia decidea, prin votul și decizia Sfatului Țării, în numele poporului Basarabiei, unirea cu Mama sa România.

În ultimul veac, Mama România nu a fost deloc grijulie cu fiica sa Basarabia. La 28 iunie 1940, Bucureștiul a cedat fără luptă Basarabia după ultimatumul URSS, iar aproape jumătate de veac a interzis cinic orice discuție publică sau privată despre temele sensibile ce puteau provoca griji aliatului ideologic din est. În fine, în ultimii aproape 30 de ani a reușit performanțasinistră de a rata oportunitatea consolidării proiectului identitar românesc peste Prut. Elitele noastre politice și administrative de astăzi nu au capacitatea de a răspunde strigătelor de suferință ale românilor și elitelor lor de peste Prut.

Celebrăm curajul, responsabilitatea, inspirația și sacrificiul celor care au făcut Marea Unire din 1918, de la Chișinău la Cernăuți și Alba Iulia, în special rolul elitelor, armatei și destinului îmblânzit în procesele istorice din 1918. Celebrăm geniul rasei noastre (Alexandru Marghiloman) care a permis poporului Basarabiei să-și păstreze vie, prin veacuri, scânteia care la prima suflare a libertății a aprins inimile. Îl celebrăm și acum, când elitele românești de peste Prut nu contenesc să transmită Bucureștiului opac semne de credință și devoțiune, precum Declarațiile de Unire. Geniul rasei noastre pare infirm, astăzi, la București, locul de unde răspunsurile întârzie să vină.

Deplângem incapacitatea și dezinteresul cronic ale administrației centrale de la București de a răspunde nevoilor noastre simbolice printr-un Program Centenar care să ne redea încrederea colectivă în proiecte paradigmatice, în Proiectul de Țară. Avem și astăzi gâlceve politicianiste, interese meschine, populism deșănțat, frici pantagruelice, pofte de jilțuri.

Bucureștiul trebuie să decidă dacă noul Proiect de țară al României va include aspirațiile unioniste ale românilor din Basarabia.

Avem însă și elite responsabile ce țin geniul rasei noastre viu. O uriașă parte a elitelor românești de peste Prut încearcă noi soluții de coeziune, recalibrarea proceselor unioniste sau identitare. De la Putna la Alba Iulia, de la Buzău la Brașov, de la Constanța la Baia Mare, administrațiile locale din România au găsit până la urmă soluții pentru a răspunde simbolic celor cca 140 de primării din Basarabia care au adoptat Declarațiile de Unire în Anul Centenar.

Este un început încurajator, care trebuie dezvoltat. Este nevoie de curaj și deopotrivă de pragmatism, de luciditate, este nevoie de un răspuns adecvat al Bucureștiului (măcar simbolic) la nevoile elitelor și etnicilor români de peste Prut. Nu avem astăzi bărbați de stat de talia celor care au votat la Chișinău Unirea Basarabiei în urmă cu un veac sau a celor care, refugiați la Iași, au decis să sprijine această Unire politic și militar. Istoria găsește însă întotdeauna resurse pentru a crea bărbați de stat, acolo unde aceștia întârzie să se nască natural.

Celebrăm Basarabia. Celebrăm Centenarul. Omagiem curajul, deplângem suferința, repudiem fricile. Facem toate acestea pentru că avem curaj, memorie, credință și conștiință.

Dr. Dorin POPESCU, Președintele Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House Constanța