Legea dării în plată (DIP) a scăpat de stigmatul de risc sistemic sever, spune BNR, în cel mai recent raport asupra stabilității financiare. Și asta pentru că, după un asalt monstru al banksterilor, actul normativ a ajuns la Curtea Constituțională și a suferit o modificare - nu se aplică decât în cazurile în care solicitantul nu mai poate plăti creditul ipotecar. Dacă cineva nu mai vrea să facă asta, DIP este exclusă. Desigur, tot e al naibii de amuzant (în sensul tragi-comic) că banca centrală a numit DIP risc sistemic sever, și nu subvenția de stat Prima Casă sau manevrele contabilicești ale băncilor. Legea DIP a venit din Parlament. În esență, BNR a etichetat drept riscant Parlamentul. Și da, vorbim despre același Parlament care a numit conducerea băncii centrale (!).

Iar a venit acea perioadă a anului în care oamenii importanți din banca centrală sunt în vacanțe „ieftine“ și l-au lăsat de gardă pe viceguvernatorul Liviu Voinea, ca să prezinte raportul asupra stabilității financiare. Pentru macroprudenți, 2016 n-a fost un an prea fericit, planul lor de-a înființa un comitet dedicat, cu care să dea recomandări... obligatorii (?!?) autorităților, nereușind - culmea! - să treacă de somnorosul Iohannis. Ba mai rău, s-a trezit lumea și a atacat turnul bancar cu legi d-astea „populiste“, precum darea în plată (DIP) și conversia creditelor. Dar și contra a fost pe măsură. Mica lege DIP, scrisă pe 12 pagini, a strâns, după un atac concertat al băncilor (în frunte cu doica lor - BNR), mai multe excepții de neconstituționalitate decât un ipotetic act normativ prin care un parlamentar nebun vrea să omoare toți oamenii născuți în zile cu număr par. Dar, după excursia la Curtea Constituțională, banca centrală s-a mai liniștit. Iată ce spune Voinea - „Principalele riscuri la adresa stabilității financiare s-au diminuat, atât ca număr, cât și ca intensitate. Cele mai importante sunt de natură externă - deteriorarea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, starea sistemului financiar internațional și accentuarea tensiunilor geopolitice“. DIP, însă, nu mai este risc sistemic sever - „Acum, însă, legea se poate aplica doar în cazuri excepționale, în care au intervenit circumstanțe neprevăzute; simpla scădere a valorii bunului imobiliar nu poate fi un motiv pentru darea în plată. De asemenea, cazurile trebuie judecate individual, iar instanța va decide (ce și cum). Noi am susținut în permanență că legea trebuie să diferențieze între cei care nu mai pot să plătească (cazuri sociale) și cei care nu mai vor să facă asta“. La capitolul riscuri moderate, banca centrală a identificat incertitudinile privind construcția bugetară și provocările cu care se confruntă spațiul comunitar (Brexit, criza imigranților, datoriile suverane etc.). Nu în ultimul rând, BNR apreciază că avansul economic este sustenabil, pentru că importurile au crescut într-un ritm mai lent decât consumul intern.