300.000 - asta era estimarea extremă a BNR privind notificările de dare în plată. În fapt, la finele lui 2016 erau doar 6.400 de cereri, care înseamnă fix 2% din maximul posibil. Ba mai mult, ritmul a scăzut de la 1.000 la doar 100 - 150 de dosare/lună... Ăsta da „mare“ „risc“ sistemic, nu-i așa? În fine, BNR admite că legea, în forma finală, care-a primit undă verde și de la Curtea Constituțională, nu mai e chiar atât de rea, întrucât de ea beneficiază doar persoanele care nu-și mai pot plăti ratele la creditele ipotecare, nu și cele care nu mai vor.

HE, HE! Marți, la Institutul Bancar Român (IBS) s-a discutat intens despre legea dării în plată (DIP) și impreviziunea din contractele de credit. Au vorbit persoane importante din banca centrală (BNR), avocați ai băncilor și bancheri, către auditoriul format din angajați ai băncilor și jurnaliști. Asta da „dezbatere“, nu-i așa, remarcă avocatul Gheorghe Piperea, inamicul numărul unu al creditorilor români, care - evident - n-a fost invitat, deși legea DIP e a sa. „De departe, cea mai mare prostie rostită în numele BNR este cifra extremă - cel mai rău scenariu posibil - a cererilor de DIP, respectiv 300.000...“, punctează Piperea. De ce? Pentru că, de fapt și de drept, la finele lui 2016 erau doar 6.400 de notificări de dare în plată, pentru un volum total al creditelor de 1,8 - 1,9 miliarde lei. Mare „risc“ sistemic, nu-i așa? Ba mai mult, potrivit șefului adjunct al direcției de Stabilitate Financiară din BNR, Florian Neagu, ritmul a scăzut de la peste 1.000 de dosare/lună, în primele luni de la apariția legii, la circa 100 - 150 în prezent - „Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Ar putea fi doar o perioadă de așteptare. Conform statisticii noastre, 300.000 de debitori sunt eligibili pentru DIP, creditele lor cumulate fiind de 42 - 43 miliarde lei. Acum, notificările reprezintă 2% din maximul posibil, trendul curent fiind de aplatizare (semnificativă, chiar)“.

CE ȘI CUM Neagu a recunoscut că dracul DIP nu mai este chiar atât de negru - „La diminuarea riscului au contribuit trei factori. Primul este legat de modificările aduse legii înainte de apariție, respectiv impunerea unui plafon și scoaterea de sub incidența actului normativ a creditelor luate prin programul Prima Casă. Al doilea factor este legat de decizia Curții Constituționale (CCR), care a stabilit că simpla scădere a prețurilor imobilelor nu mai reprezintă un motiv de a da în plată, că procedura nu este automată (fiind nevoie de verdictul unui judecător) și că de DIP vor beneficia doar cei care nu mai pot să plătească ratele, nu și cei care nu mai vor“. El a adăugat că există în jur de 500 de notificări de dare în plată pentru două, trei sau mai multe imobile, care, potrivit deciziei CCR, nu pot fi admise.