La Muzeul de Artă Populară este deschisă, în această perioadă, expoziţia „Drumul pîinii“. Exponatele prezente în cea de-a doua sală de la parterul muzeului, dedicată expoziţiilor temporare, ilustrează importanţa grîului şi a pîinii în cadrul ritualurilor de trecere. Printre acestea este prezentată şi sărbătoarea populară care marchează începutul secerişului - „Drăgaica“. Cu acest prilej, chiar de „Drăgaică“ sau „Sînzîiene“, sărbătoare agricolă care coincide cu praznicul Naşterii Sfîntului Ioan Botezătorul, vizitatorii pot să afle mai multe informaţii despre obiceiurile populare de la muzeografii instituţiei de cultură, dar şi din materialele documentare puse la dispoziţie.

Ritualul agrar practicat în preajma solstiţiului de vară marchează prosperitatea. „Drăgaica“, aşa cum este numită sărbătoarea în Dobrogea şi Muntenia, era marcată printr-un dans ritualic de către tinerele fete care purtau pe cap coroniţe din spice de grîu. În Moldova de Nord şi în Transilvania, sărbătoarea poartă numele de „Sînziene“, nume care coincide cu cel al unei plante. În perioada care se scurge de la Rusalii la Drăgaică se spune că trebuie culese plantele de leac, cu puteri tămăduitoare. Potrivit muzeografului Ioana Tompe, sărbătoarea este menţionată pentru prima dată de către Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldaviae“. Există menţiuni referitoare la modul în care „Drăgaica“ era sărbătorită în Dobrogea: „patru fete, două îmbrăcate bărbăteşte şi două femeieşte, se prind cruciş de mînă şi dănţuiesc pe la case însoţite de un fluieraş“.