Reprezentanți ai unor producători farmaceutici internaționali importanți sunt extrem de indignați de faptul că statul român le pune bețe în roate și că taxele mult prea mari sau taxa clawback îi descurajează să mai investească în piața autohtonă. Președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) - asociație care reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Actavis, AC Helcor, B. Braun Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy's, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva, Zentiva -, Dragoş Damian, susține că patru nume importante (fără însă să le dezvăluie) au blocat investiții de 50 de milioane de euro în construcţia de facilităţi de producţie în România, acuzând taxa clawback, care este într-o continuă creștere. Mai exact, cei patru producători aveau în plan construirea unor fabrici. ”Pe de o parte, ajutoarele de stat te încurajează să faci investiţii, dar pe de altă parte, te descurajează taxele”, a arătat Damian, care este şi director general al producătorului de medicamente Terapia-Ranbaxy. De altfel, el a spus că inclusiv compania pe care o conduce a blocat investiţiile în noi facilităţi de producţie în România, dar cele în derulare, precum centrul de cercetare-dezvoltare pentru producţia de noi medicamente generice de la Cluj, vor continua. ”În loc să construim o fabrică nouă, plătim anual 50 milioane lei taxă clawback”, a arătat Damian. Potrivit lui Damian, profiturile înregistrate de producătorii farmaceutici provin din exporturi şi medicamente eliberate fără prescripţie medicală, dar cei care nu exportă sunt pe pierdere şi ar putea chiar să intre în insolvenţă. El este de părere că taxa clawback, despre care s-a tot vorbit, n-a făcut altceva decât să compromită ireversibil industria farmaceutică. ”Medicamentele accesibile dispar de pe piață, iar creşterea taxei clawback la peste 20% în ultimele trei trimestre va accentua acest proces dramatic atât pentru pacienți, cât şi pentru producătorii locali”, a mai spus şeful APMGR.

PESTE 1.300 DE MEDICAMENTE AU DISPĂRUT Potrivit asociaţiei, care citează datele Cegedim, în perioada 2011 - 2014 au dispărut de pe piață 1.332 de medicamente, din care peste jumătate costau mai puțin de 50 lei, iar 45% erau fabricate în România. Cea mai mare parte dintre acestea sunt din zonele: cardiovasculară, antireumatică şi pentru sistemul nervos central, unele chiar cu preţ de referinţă. Prin dispariția acestora şi utilizarea variantelor mai scumpe, sistemul public, dar mai ales pacienții trebuie să plătească mai mult pentru acelaşi tratament. Șeful APMGR spune că singurul argument pentru creşterea taxei clawback este creşterea consumului de medicamente compensate scumpe.

ÎN PREZENT, TAXA CLAWBACK REPREZINTĂ 38% DIN TARIFUL UNUI MEDICAMENT ŞI SE APLICĂ INDIFERENT DE PREŢUL PRODUSULUI.

”În absența unei formule de calcul diferențiat al taxei clawback, povara fiscală rezultată se va transfera în mod injust asupra producătorilor de medicamente generice. Taxa clawback afectează în special producătorii de medicamente generice. Conform calculelor APMGR, din 2011 încoace s-a înregistrat o reducere a consumului de medicamente generice în favoarea variantelor mai scumpe, de la 36% la 28%, ceea ce înseamnă că atât statul, cât şi pacienții plătesc mai mult pentru compensarea, respectiv coplata unor medicamente de două ori mai scumpe”, explică APMGR.

Potrivit lui Damian, au dispărut de pe piață în ultimii trei ani 30 de branduri de simvastatină, 24 de tramadol, 13 de metoprolol, 12 de acid acetilsalicilic, 12 de enalapril, 12 de ketoprofen.

SE CERE MODIFICAREA MECANISMULUI Producătorii de medicamente generice solicită Guvernului să corecteze mecanismul de aplicare a taxei clawback prin introducerea unui calcul diferențiat pentru medicamentele generice, în acord cu recomandările organismelor financiare internaționale. APMGR reaminteşte că soluția unui clawback diferențiat, bazată pe introducerea unei proporții de maximum 65% în calculul procentului „p“ din formulă, a fost deja agreată de Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate şi acceptată de Ministerul de Finanțe şi de către organismele financiare internaționale ca fiind neutră din punct de vedere bugetar, însă aplicarea ei întârzie. Reprezentanții APRMG sunt de părere că în acest moment nu există voință politică pentru adoptarea unei hotărâri de modificare a taxei clawback.

Reprezentantul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, Cristian Roșu, atrage atenția că dispariția de medicamente generice afectează accesul la tratamentele de bază. ”În România, tot mai mulți oameni mor din cauza faptului că nu își mai pot permite să cumpere medicamente, mulți renunță la tratamente și la viață”, a spus Roșu.

CNAS a reacționat!

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) susţine aplicarea taxei clawback diferenţiate, constituind pentru aceasta un grup de lucru din care fac parte reprezentanţi ai ministerelor Sănătăţii şi Finanţelor şi ai producătorilor de medicamente, potrivit preşedintelui instituţiei, Vasile Ciurchea. Declaraţia sa vine după ce, ieri, preşedintele Dragoş Damian a spus că taxa clawback a compromis ireversibil industria farmaceutică.