Este dramatic și de neacceptat ca, într-o societate modernă, să moară copii, dar și adulți, prin boli foarte ușor prevenibile prin vaccinare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că în fiecare an, prin vaccinare, sunt evitate între 2 și 3 milioane de decese și alte 1,5 milioane ar putea fi prevenite dacă acoperirea vaccinală s-ar îmbunătății. În perioada 23-29 aprilie, sub coordonarea OMS, în Europa, și în întreaga lume, se organizează activități care să evidențieze rolul și importanța vaccinării în salvarea de vieți.

Este dramatic și de neacceptat ca, într-o societate modernă, să moară copii, dar și adulți, prin boli foarte ușor prevenibile prin vaccinare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că în fiecare an, prin vaccinare, sunt evitate între 2 și 3 milioane de decese și alte 1,5 milioane ar putea fi prevenite dacă acoperirea vaccinală s-ar îmbunătății.

Astfel, în fiecare an, o săptămână întreagă este destinată activităților de conștientizare a importanței imunizării, prin vaccinare. În acest an, în perioada 23-29 aprilie, sub coordonarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în Europa, și în întreaga lume, se organizează activități care să evidențieze rolul și importanța vaccinării în salvarea de vieți cu ocazia Săptămânii Internaționale/Europene a Vaccinării (SEV).

Grupul de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) se alătură și în acest an eforturilor depuse de organismele internaționale și atrage atenția că interesul superior al copilului la sănătate nu poate fi subordonat nici unui alt drept sau interes al unei alte persoane, private sau publice. ”Doar în 2017, în Europa au fost raportate 14.600 de cazuri de îmbolnăviri prin rujeolă. Cele mai multe cazuri au provenit din România (5.608 de cazuri - 38%), Italia (5.098 de cazuri - 35%), Grecia (967 de cazuri - 7%) și Germania (929 de cazuri - 6%). În opinia noastră, este absolut inacceptabil că în acest context, tot la nivel european, au decedat 37 de persoane prin rujeolă din care 26 provin din România”, explică reprezentanții SNMF.

De altfel, această epidemie care a început în 2016, a produs în țara noastră până pe 20 aprilie 12.368 de îmbolnăviri prin rujeolă soldate cu 49 de decese.

Și în ultimul sezon gripal, România a confirmat cu ajutorul probelor de laborator 1.734 de cazuri de gripă care au avut drept consecință pierderea a 124 de vieți, vieți care puteau fi salvate prin vaccinare.

PUTEM EVITA TRAGEDII SNMF consideră că prin vaccinare și o atitudine preventivă și responsabilă legată de propria sănătate putem evita tragedii. ”Facem apel la corpul profesional, autorități guvernamentale și legislative să își intensifice eforturile pentru a împiedica pierderi de vieți, absolut inutil, datorate unor boli foarte ușor prevenibile prin vaccinare. Considerăm că România nu își permite ca demersurile legislative de a reglementa acest domeniu să fie încetinite și atragem atenția că acest fapt poate duce în viitor la apariția altor îmbolnăviri care pot fi evitate și care se pot solda cu pierderi de vieți!”, punctează SNMF.

SNMF și Grupul de Vaccinologie subliniază că vaccinarea este o responsabilitate personală dar și socială, fiind cea mai de succes și cost-eficientă intervenție pentru păstrarea sănătății populației, se arată într-un comunicat al Societății, semnat de președintele Dina Mergeani.

EXTREM DE UTIL. ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI Specialiștii Direcției de Sănătate Publică Județean Constanța oferă o serie de informații utile privind vaccinarea.

I. Bolile infecțioase și epidemiile mai fac victime în zilele noastre?

DA. Continuă să existe boli infecțioase care produc suferințe și decese, precum rujeolă, rubeola, tusea convulsivă (Pertussis) și tetanusul neonatal. Potrivit OMS, se înregistrează milioane de decese prin boli care pot fi prevenite prin vaccinare, la copiii sub 5 ani. În ultimii ani, țări din Regiunea Europeană/OMS s-au confruntat cu epidemii sporadice, în special de rujeolă și rubeola. Aceste epidemii continuă să amenințe Europa. Oamenii se deplasează cu ușurință dintr-un loc în altul, așa că virusurile nu cunosc granițe.

II. În condițiile actuale de igienă şi sanitaţie, mai sunt necesare vaccinările?

DA. Bolile împotriva cărora se face vaccinare vor reaparea dacă oprim programele de imunizare. În timp ce o igienă mai bună, spălatul pe mâini şi apa curată pot proteja oamenii împotriva unor boli ca gripa şi holera, cei mai mulţi viruşi se răspândesc, indiferent de cât de curaţi suntem. Dacă oamenii nu sunt vaccinaţi, aşa-numitele boli vechi vor reaparea rapid, ca de exemplu rujeola.

III.Se mai poate spune astăzi că vaccinarea salvează vieți?

DA. Conform estimarilor OMS, vaccinarea salvează anual viața a mai mult de 3 milioane de persoane din întreaga lume. Atunci când este introdus un nou vaccin, iar acoperirea vaccinală este mare, se produce o scădere importantă a numărului de persoane infectate. Când acoperirea vaccinală scade, bolile reapar. Imunizările pot, de asemenea, să îi protejeze pe cei nevaccinați prin prevenirea răspândirii bolilor infecțioase: când sunt destule persoane vaccinate într-o comunitate, bolile nu se mai pot răspândi.

IV. Este adevarat ca mulţi oameni care contactează boli infectioase au fost de fapt vaccinaţi? NU. Cei mai mulţi oameni care suferă de boli evitabile prin vaccinare nu au fost vaccinaţi. Este adevarat însă ca, din cauza complexităţii sistemului imunitar, niciun vaccin nu oferă protecţie 100 %, iar adesea protocoalele de vaccinare nu sunt riguros respectate.

V. Este mai bine să capeti imunitate de la boală decât prin vaccinare? NU. Vaccinurile oferă sistemului imunitar informaţii suficiente pentru a lupta împotriva unui virus invadant şi pot preveni complicaţii grave şi decesul. Este adevarat că bolile oferă sistemului imunitar mai multe informaţii decât vaccinurile. Sistemul imunitar necesită însă numai o anumită cantitate de informaţie pentru a recunoaşte un micro-organism invadant, în consecință vaccinurile sunt pe deplin capabile să ofere imunitate pe termen lung.

VI. Este adevărat ca vaccinarile sunt însoțite de multe efecte adverse iar în unele cazuri chiar de decese?

NU. Vaccinurile au efecte adverse, dar nici unele dintre acestea nu sunt atât de severe ca bolile însele. Toate tratamentele medicamentoase inclusiv vaccinarea, pot avea efecte adverse. Dar durerea, febra moderată şi chiar unele efecte adverse grave extrem de rare trebuie să fie comparate cu consecinţele contractării bolii impotriva căreia se vaccinează; în cazul poliomielitei, de exemplu, aceste consecinţe pot include paralizia; unele boli “dezamorsate” prin vaccinare pot avea drept consecinţă chiar decesul.

VI. Vaccinarea multiplă la o singură prezentare poate crește riscul efectelor adverse la copii? NU. Sistemul imunitar al copilului gestionează mai multe sute de corpi străini în fiecare zi şi poate suporta mai multe vaccinuri administrate în acelaşi timp. Anticorpii sunt proteine menite să recunoască microorganismele invadante. Antigenele/anticorpii creați prin vaccinarea copilului sunt cantitativ nesemnificativi față de cei “fabricați” în mod natural în timpul unei răceli sau simple dureri în gât.