Toate drapelele au fost coborâte, vineri, în bernă în SUA, în memoria celui de-al 35-lea preşedinte al SUA, John F. Kennedy, asasinat în urmă cu 50 de ani şi care se află astăzi în Panteonul preşedinţilor americani. „Pentru a deplânge pierderea unui mare slujitor al statului, vizionar şi înţelept idealist, drapelele de pe clădirile oficiale urmează să fie coborâte în bernă”, a anunţat, joi, actualul lider de la Casa Albă, Barack Obama, proclamând ziua de 22 noiembrie drept „Ziua comemorării preşedintelui John F. Kennedy”. Barack Obama i-a îndemnat să facă acelaşi lucru şi pe americani, care ridică frecvent drapelul înstelat în faţa caselor lor sau deasupra companiilor private.

O ZI TRISTĂ Memoria lui JFK a fost celebrată pe întreg teritoriul SUA prin servicii religioase, momente de reculegere sau lecturi publice. La ora locală 12.30 (18.30 GMT), un minut de reculegere s-a ţinut la Dallas exact la ora la care John F.Kennedy era lovit de gloanţele trase de Lee Harvey Oswald, aşa cum a stabilit ancheta oficială condusă de Comisia Warren. Acest simpatizant comunist, de 24 de ani, a fost ucis două zile mai târziu de către proprietarul unui club de noapte din Dallas, Jack Ruby, lăsând să plutească misterul asupra circumstanţelor şi motivelor atentatului, care a şocat o lume întreagă. La Dallas, supranumit „Oraşul Urii”, a mai avut loc o ceremonie sobră, ce a cuprins lecturarea unor fragmente din discursurile lui Kennedy, rugăciuni şi muzică interpretată de militari din marină, corpul militar al preşedintelui şi o paradă aeriană.

ÎN PANTEONUL PREŞEDINŢILOR Mitul lui J.F. Kennedy, pentru totdeauna tânăr, frumos şi primul preşedinte în pas cu modernitatea, a rămas intact în inimile americanilor şi nu numai, la jumătate de secol de la asasinat. Declaraţia sa „Ich bin ein Berliner”, în traducere Sunt un berlinez”, într-un moment în care Berlinul era divizat între Est şi Vest, şi afirmaţia sa memorabilă: „Nu întreba ce poate face ţara ta pentru tine, ci întreabă ce poţi face tu pentru ţara ta”, lansată în ziua învestirii sale, au intrat în memoria colectivă. De asemenea, momentul anunţului şi imaginile cu preşedintele mort în limuzina decapotabilă, cu Jackie în taior Chanel de culoare roz lângă el, fac parte din aceeaşi memorie colectivă. Zeci de emisiuni sau reportaje urmau să fie difuzate vineri, iar numeroase cărţi, filme şi documentare au fost publicate sau difuzate deja de mai multe săptămâni în SUA, care îi sporesc mitul.

JFK este îngropat în Cimitirul Militar din Arlington, într-o suburbie a capitalei Washington D.C., vizitat de peste trei milioane de persoane în fiecare an şi unde preşedintele Obama, alături de soţii Clinton, a depus încă de miercuri o coroană de flori.

Ceremonii comemorative s-au desfăşurat în toate locurile legate de numele său: biblioteca prezidenţială JFK din Boston, Muzeul JFK din Hyannis, locul de vacanţă al familiei, precum şi la Universitatea JFK din Pleasant Hill, California. O jerbă de flori a fost depusă la bustul său din Centrul Kennedy, marea sală de spectacole din capitala americană care îi poartă numele, înainte de un moment de reculegere.