Odată cu atentatele teroriste de la Paris, subiectul siguranţei naţionale şi al celor două legi, atât de controversate - Legea „Big Brother“ şi Legea cartelelor pre-pay - revine în actualitate. De data aceasta, însuşi procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a făcut declaraţii, argumentând, elegant, că, deşi trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului și secretul corespondenţei, prioritar este dreptul la viață, chiar cu preţul îngrădirii dreptului la comunicare. „Cu siguranţă trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului, dreptul la corespondenţă, la comunicare, de a nu imixtiona şi de a nu îngrădi astfel drepturile. Dar, pe de altă parte, haideţi să spunem că şi dreptul la viaţă este tot dreptul persoanelor, este dreptul nostru, al tuturor, şi atunci, între dreptul la viaţă şi dreptul la secretul corespondenţei, bineînţeles, alegem dreptul la viaţă, chiar cu diminuarea sau cu îngrădirea, în limite legale, bineînţeles, şi cu respectarea procedurilor legale, a dreptului la corespondenţă şi comunicare", a spus Nițu. El a mai anunţat că, în urma incidentelor din Franța, instituțiile statului vor avea o altă perspectivă asupra Legii "Big Brother" și a Legii cartelelor pre-pay. „Cred că, în actualul context, și celelalte instituții implicate în elaborarea actelor normative, în promulgare, în controlul asupra constituționalității vor avea o opinie puțin schimbată. (...) Dacă un titular de abonament este identificat, dreptul lui nu a fost în niciun fel încălcat. Atunci de ce cel care ia o cartelă preplătită ar fi ilegal să fie identificat?", a spus Tiberiu Nițu, referitor la faptul că judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au stabilit că cele două proiecte încalcă legea fundamentală. În motivarea deciziei, Curtea a arătat că actul normativ 82/2012 este de natură să prejudicieze manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare. În ce priveşte Legea cartelelor pre-pay, CCR a luat această decizie întrucât dispozițiile legii nu au un caracter precis și previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (Wi-Fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

Procurorul-şef al României a transmis, astfel, un semnal extrem de puternic, afirmând că cele două legi ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism şi că se impune adoptarea unor acte normative eficiente în acest sens. Niţă a mai declarat că, pentru a acţiona ferm împotriva teroriştilor şi pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu este disproporţionată.

După intervenţiile televizate ale procurorului-şef al României, ieri, ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a afirmat că, în urma deciziilor CCR, s-a creat un vid legislativ cu posibile consecinţe negative asupra desfăşurării activităţii organelor de urmărire penală: „Este imperios necesar să identificăm soluţii urgente şi acoperitoare pentru prevenirea unor astfel de probleme cum este cea a terorismului. Mai mult decât atât, este nevoie să găsim formula optimă, care să asigure securitatea individului, dar care să nu atenteze la spaţiul privat, datele personale sau libertatea de expresie”. La Ministerul Comunicaţiilor a fost convocată, ieri, o reuniune privind decizia CCR prin care Guvernul trebuie să redacteze o nouă lege privind comunicațiile electronice.

Ce se va întâmpla în continuare? Probabil că, sub presiunea evenimentelor din realitatea imediată, cuplată pe necesitatea îndelung susţinută a siguranţei naţionale, cele două legi vor fi uşor modificate şi vor trece cu brio peste toate cuvintele şi semnificaţiile mari de genul „drepturile omului”, „secretul corespondenţei”, „libertatea de exprimare”. Să reamintim că în SUA s-a întâmplat la fel, iar NSA a devenit centrul unui scandal mondial, girat de însuşi Guvernul american.