Delegaţia Parlamentului European (PE), care a efectuat o vizită la Chişinău pentru analizarea situaţiei, a ajuns la concluzia că drepturile omului, principiile statului de drept şi convenţiile europene au fost încălcate grav în R.Moldova după alegerile din 5 aprilie. Conferinţa Preşedinţilor, un organism al PE, a decis trimiterea, în perioada 26-29 aprilie, a unei delegaţii în R.Moldova pentru analizarea situaţiei după evenimentele de la începutul lunii aprilie. ”În privinţa libertăţii de exprimare, atît desfăşurarea procesului electoral, cît şi acţiunile ulterioare ale Guvernului indică deficienţe majore în sistemul judiciar şi democratic moldovean, precum şi tendinţa de nerespectare a libertăţii de exprimare şi a presei libere”, subliniază delegaţia europeană. “Situaţia politică din R.Moldova este caracterizată printr-un nivel ridicat de instabilitate, ceea ce necesită un angajament mai puternic al UE prin intermediul Politicii de Vecinătate şi Parteneriatului Estic”, insistă delegaţia europeană. Deputatul comunist Grigore Petrenco, unul dintre preşedinţii Comisiei de Cooperare Parlamentară UE-R.Moldova, a refuzat să participe la reuniunea PE de la Strasbourg, considerînd că proiectul de rezoluţie este “o insultă” la adresa moldovenilor.

UE trebuie să pună în discuţie problema recentelor încălcări ale drepturilor omului din R.Moldova, cere Amnesty International înaintea lansării Parteneriatului Estic la Praga. Într-o scrisoare adresată preşedinţiei cehe, Amnesty International face apel la UE să insiste asupra faptului că tortura şi relele tratamente nu pot fi tolerate în nicio circumstanţă şi că societatea civilă trebuie să fie capabilă să lucreze în libertate, fără să fie hărţuită. “Peste 200 de persoane au confirmat recent că au fost torturate în timp ce se aflau în custodia poliţiei”, a declarat Nicolas Beger, directorul Biroului Amnesty International. “A trecut exact o lună de la abuzurile autorităţilor, iar UE trebuie să se folosească de această oportunitate pentru a face presiuni asupra R.Moldova ca aceasta să dea asigurări că făptaşii sînt aduşi în faţa justiţiei în cadrul unor procese echitabile”, a adăugat acesta. Comisia Europeană va propune statelor membre UE măsuri pentru intensificarea dialogului politic cu R.Moldova, normalizarea relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti şi facilitarea regimului de călătorii în UE şi acordarea de asistenţă financiară.

Sute de persoane, inclusiv minori, au fost reţinute în R.Moldova după demonstraţiile de la 6 aprilie. Amnesty International şi-a exprimat îngrijorarea faţă de folosirea excesivă a forţei de către poliţie după demonstraţii, faţă de răspîndirea torturii şi faţă de tratamente degradante în închisoare, dar şi cu privire la eşecul autorităţilor în a face distincţie între persoane suspectate că au comis infracţiuni şi persoane care îşi exercită în mod paşnic drepturile la libertate de expresie şi asociere. În mod îngrijorător, se arată în comunicat, autorităţile din Chişinău par că vor în prezent să împiedice societatea civilă să se manifeste. Orgnizaţiile neguvernamentale, inclusiv Amnesty International, sînt supuse unor verificări fără precedent şi se confruntă în mod neaşteptat cu cercetări din partea Ministerului Justiţiei şi autorităţilor fiscale. De exemplu, Curtea de Apel Chişinău a respins joi cererea avocatului lui Sergiu Mocanu, Ion Dron, de schimbare a măsurii de arest preventiv în arest la domiciliu. Sergiu Mocanu a refuzat să fie escortat la Curtea de Apel, protestînd astfel faţă de deciziile abuzive ale instanţelor de drept în cazul său. Sergiu Mocanu a fost arestat în urmă cu o lună, după evenimentele din 6-7 aprilie, fiind acuzat de organizarea sau conducerea unor dezordini în masă, însoţite de dezorganizarea activităţii transportului, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor sau de opunere de rezistenţă faţă de autorităţi, însoţite de violenţă sau batjocorire a persoanelor, de pogromuri, distrugeri, incendieri. Şi soţia lui Sergiu Mocanu, Nadejda Mocanu, susţine că tot ce se întîmplă în ultimul timp în R.Moldova în raport cu familia sa reprezintă acţiuni de intimidare psihică şi morală a apropiaţilor săi. Deşi preşedintele Vladimir Voronin a anunţat o amnistie pentru participanţii la protestele din 7 aprilie, la o lună de la aceste evenimente, nouă persoane sînt în continuare în detenţie.

Pe de altă parte, rudele lui Valeriu Boboc, tînărul mort în noaptea de 7 spre 8 aprilie, în timpul protestelor violente de la Chişinău, au anunţat că vor da Procuratura Buiucani în judecată, în vederea elucidării circumstanţelor morţii sale. Avocatul familiei, Valeriu Plesca, a anunţat că a depus joi o plîngere în acest sens, precizînd că pînă în prezent procurorii nu au răspuns niciunui demers prin care se cerea deshumarea cadavrului lui Valeriu Boboc şi să fie creată o comisie internaţională care să verifice cazul. La o lună de la moartea tînărului de 23 de ani, încă nu se cunosc cauzele decesului, iar raportul expertizei medico-legale nu a fost încheiat. Medicii legişti susţin că raportul nu poate fi prezentat deoarece procuratura nu a înaintat toate actele necesare. De exemplu, în cazul lui Ion Ţîbuleac, un tînăr de 21 de ani care a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 8 aprilie, raportul expertizei medico-legale arată că el a murit după ce a căzut de la înălţime, iar procurorii susţin că principala ipoteză este deocamdată sinuciderea.

Opoziţia tot mai curajoasă

Liderul Uniunii Centriste din R.Moldova Vasile Tarlev a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că alegerile parlamentare de la 5 aprilie au fost fraudate, iar pentru stabilizarea situaţiei trebuie organizate alegeri anticipate. În opinia fostului premier (2001-2008), alegerile au fost fraudate prin emiterea mai multor fişe de însoţire a buletinelor de identitate, prin votul unor persoane decedate, iar militarii au avut posibilitatea de a-şi exercita opţiunea de vot atît la unitatea militară, cît şi în localităţile unde au viză de reşedinţă. În opinia sa, evenimentele din 7 aprilie au fost dirijate din umbră de mai multe formaţiuni politice. Opinia lui Vasile Tarlev este împărtăşită şi de majoritatea concetăţinilor săi. Doar 22% dintre moldoveni privesc cu încredere procesul electoral din ţara lor, acesta fiind al patrulea cel mai scăzut procent din ţările fostei Uniuni Sovietice, potrivit celui mai recent sondaj Gallup, citat de Europa Liberă.

În schimb, Comitetul Central al Partidului Comuniştilor din R.Moldova (PCRM) a stabilit ieri în cadrul unei reuniuni plenare, candidaturile pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi ai Parlamentului. La sediul PCRM au fost prezenţi liderul partidului şi preşedinte în exerciţiu Vladimir Voronin, deputaţii Marian Igor Dodon, Mark Tkaciuk, Vladimir Ţurcan, Grigore Petrenco şi alţii. Decizia finală a fost alegerea lui Vladimir Voronin pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului. PCRM deţine 60 de mandate de deputat şi are nevoie de un vot în plus pentru alegerea şefului statului. În cazul în care nu va fi ales un preşedinte, Parlamentul va fi dizolvat şi vor fi anunţate alegeri anticipate. Cele trei partide de opoziţie care au intrat în Parlament în urma alegerilor legislative de la 5 aprilie, Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Alianţa Moldova Noastră deţin împreună 41 de mandate. Acestea au anunţat că nu vor participa la alegerea unui preşedinte comunist. Serafim Urechean, liderul Alianţei Moldova Noastră, al patrulea partid ca număr de mandate obţinute în noul Parlament, a declarat că motivul pentru care nu au fost alese organele de conducere în prima şedinţă a Legislativului constă în faptul că între comunişti există foarte mari disensiuni cu privire la împărţirea posturilor de conducere în stat şi scandaluri foarte mari cauzate de faptul că nu se obţinuseră 52 de voturi pentru alegerea lui Vladimir Voronin în funcţia de preşedinte al Parlamentului.