Românii adresează Parlamentului European (PE) numeroase întrebări, din domenii variate, cum ar fi corupţia, taxa de înmatriculare, restituirea proprietăţilor şi dreptul la proprietate, activitatea propriilor eurodeputaţi sau situaţia cîinilor abandonaţi, potrivit unui comunicat al instituţiei. Potrivit PE, sînt întîlnite în mod constant propuneri de ameliorare a legislaţiei naţionale şi a drepturilor persoanelor cu handicap, dar şi plîngeri referitoare la deciziile autorităţilor naţionale în afaceri judiciare în curs sau finalizate. Instituţia europeană spune că românii cer şi informaţii referitoare la organizarea de stagii şi de vizite în cadrul Parlamentului European, precum şi la posibilitatea de a ocupa posturi de funcţionari europeni. Totodată, potrivit PE, românii se interesează, în acest context, în legătură cu structura, rolul politic şi activităţile Legislativului European. PE precizează că cetăţenii români se arată frecvent interesaţi despre finanţarea acordată de UE în cadrul proiectelor şi programelor sale, în special în cadrul politicii regionale şi în domeniul agriculturii. Totodată, potrivit PE, românii sînt interesaţi şi de viitorul Europei, în special în ceea ce priveşte Tratatul de la Lisabona şi punerea în practică a Strategiei de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă. În ceea ce priveşte politica externă, PE a fost întrebat despre Kosovo, Iran şi Rusia. Dar, potrivit PE, aspecte legate de religie, sărăcia în lume şi drepturile omului sînt alte teme recurente în scrisorile cetăţenilor români. De asemenea, românii întreabă instituţiile europene despre libertatea de circulaţie a lucrătorilor, dreptul la muncă, deschiderea pieţei muncii a ţărilor membre ale Uniunii Europene pentru cetăţenii români şi recunoaşterea diplomelor. Şi cazurile de cruzime faţă de animale sînt semnalate şi denunţate energic la PE. De la aderarea României la UE, cetăţenii români şi-au utilizat mult dreptul de a adresa întrebări Parlamentului European în limba naţională sau în una dintre celelalte limbi oficiale ale UE. Potrivit raportului de activitate pentru 2007 al Comisiei pentru Petiţii a PE, prezentat la sfîrşitul lui septembrie 2008, România a ocupat locul al treilea, cu un număr de 43 de petiţii depuse la PE, după Spania (254) şi Germania (212).