CE SĂ VEZI! Procedura de înregistrare în scopuri de TVA din România este una dintre cele mai complicate din 12 state membre UE analizate de compania de consultanță Deloitte. Astfel, cu excepția României și Cehiei, în toate celelalte țări procedura este considerată simplă și directă. Fiscul românesc solicită cele mai multe documente (chiar și după eliminarea infamului formular 088); urmează, în ordine descrescătoare, Germania, Cehia și Slovacia. În nouă state, autoritățile fiscale pot cere documente adiționale față de cele prevăzute în lege, dar nu există o listă similară cu cea din România, solicitările fiind punctuale, de regulă în funcție de profilul sau activitatea societății. În patru din 12 state (Estonia, Bulgaria, Italia și Croația), Fiscul nu solicită niciodată documente suplimentare. Așadar, ce pune România-n fruntea listei negre? Interviul cu autoritățile fiscale, această procedură securistă ce se regăsește și-n Cehia și Slovacia. În celelalte zece state, autoritățile fiscale pot face controale inopinate la sediul firmei care a solicitat înregistrarea în scopuri de TVA, dar numai dacă nu pot contacta în mod elegant reprezentanții săi sau au suspiciuni că societatea nu există. La polul opus, cele mai simple proceduri sunt în Olanda, Austria și Italia. În Olanda, spre exemplu, stat care - la naiba! - chiar face totul OK, înregistrarea în scopuri de TVA se desfășoară în paralel cu operațiunile standard de la Registrul Comerțului (entitate care transmite electronic toate documentele necesare către autoritățile fiscale... cine s-ar fi gândit că poți face una ca asta, în 2017?!?). Practic, procedura de înregistrare în scopuri de TVA e simplă pentru că... nu o face antreprenorul.

EXPLICABIL De notat că, într-un fel sau altul, toate statele aplică un filtru pentru acordarea codului de TVA, în condițiile în care această taxă este cea mai expusă fraudei. „Totuși, România se remarcă printr-o birocrație mai mare, probabil și pentru că abordarea s-a schimbat drastic în 2015, când s-a trecut de la o formalitate (o bifă în formularul de înregistrare fiscală) la o procedură foarte complicată (formularul 088), care a generat un mare blocaj în mediul de afaceri. Deși la începutul lui 2017 s-a renunțat la celebrul formular 088, problema de fond nu s-a schimbat decisiv. Abordarea mai restrictivă a autorităților române ar putea fi explicabilă prin diferența uriașă dintre suma colectată din TVA și potențial (40%, cel mai mare gap din UE)“, notează partenerul Deloitte Vlad Boeriu. Și să mai spunem că ANAF n-a reinventat roata sau ceva - cerințele de la noi se regăsesc și în alte state. Singura diferență e că noi chiar le avem pe TOATE.