Mai devreme sau mai târziu, România va intra în zona euro. Întrebarea nu e „dacă“, ci „când“, a declarat joi guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul summitului „Bunei guvernări“, organizat de think tank-ul Strategikon. Isărescu a suliniat că adoptarea monedei euro este un complex proces economic și cultural, România fiind obligată să îndeplinească mai multe criterii, între care și păstrarea unui deficit bugetar scăzut. E lesne de înțeles de ce a ținut șeful băncii centrale să amintească asta - în prezent există presiune uriașă pe deficitul guvernamental, pe fondul relaxării fiscale, majorărilor salariale și lipsei unor încasări substanțiale. O notă (foarte importantă) - dacă-n plină creștere economică duci deficitul spre 3% din PIB (limita de avarie, peste care, conform normelor europene, intri în procedură de deficit excesiv), ce faci când se întoarce roata și vin problemele? Și-n plus, deficitul bugetar scăzut nu trebuie ținut doar trei ani, așa, de ochii Comisiei Europene, ci pentru întreaga perioadă. Desigur, state mult mai luminate au sărit de prag... În fine, Isărescu a mai spus că europenii încep să resimtă costurile aderării la zona euro - „Nu-s doar beneficii, ci și costuri“. Grecia este un exemplu elocvent în acest sens. Ce spune regulamentul, însă? „Acţiunile pregătitoare participării la zona euro constau în îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală (de la Maastricht): inflaţie şi dobânzi apropiate de cele ale ţărilor din zona euro, stabilitate a cursului de schimb, deficit şi datorie publică scăzute. În plus, determinarea gradului de sustenabilitate a procesului de convergenţă este posibilă prin analiza unor indicatori de aliniere structurală (convergenţă reală), precum nivelul PIB pe locuitor, gradul de deschidere a economiei și structura sa, finanţarea deficitului de cont curent, costul forţei de muncă sau gradul de intermediere financiară. O altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în legislaţia naţională a reglementărilor comunitare (convergenţa juridică)“, se arată pe site-ul BNR.