Guvernul Boc dă rateuri. Nicio noutate în acest sens. Ce reprezintă însă cu adevărat o noutate este raportarea Institutului Naţional de Statistică (INS), organism aflat sub umbrela ocrotitoare a Guvernului, o unealtă demn-portocalie, care oferă Comisiei Europene, ajutată de alte instituţii cu participaţie de Stat, date eronate în ce priveşte indici financiari şi alte statistici ce ar trebui să reflecte corect şi coerent starea României, astăzi. Ei bine, potrivit INS, salariul mediu tot creşte de la o lună la alta, am ieşit din criză, economia este pe plus etc. Şi totuşi, toată această coerenţă portocalie a datelor statistice pe care românii le înghit fără apă, că n-au încotro, a fost întreruptă de un raport delicios despre starea drumurilor din România. Starea corectă a drumurilor din România, trebuie să subliniem! Sau poate nu chiar corectă, căci realitatea din teren, ulterioară datelor, va supralicita întotdeauna statisticile.

DRUMEAGURILE, DEJEURILE, DENEURILE, EUROPENELE ŞI AUTOSTRĂZILE NOASTRE TOATE. Astfel, datele INS ne conturează, destul de aproape de adevăr, în premieră de când ne târâm sub dominaţia bocciană, imaginea reală, cotidian resimţită de suspensiile şi cauciucurile noastre în periplurile pe drumeagurile, dejeurile, deneurile, europenele şi autostrăzile ţării. Potrivit acestor date, drumurile publice totalizau, la sfârşitul anului trecut, 82.386 kilometri, într-o uşoară creştere faţă de 2009. 30,6% km erau modernizaţi şi 332 de kilometri reprezentau autostrăzi. În 2009, drumurile publice totalizau 81.713 kilometri, doar 29,2% erau modernizaţi şi 321 kilometri reprezentau autostrăzi. Deci, într-un an de “epocă portocalie”, s-a reuşit realizarea, răsunătoare, a 11 km de autostrăzi şi modernizarea a puţin peste 1% de drumuri publice. Şi dacă suntem bănuiţi de reavoinţă, nu uitaţi: acestea sunt datele INS!

DRUMURILE PUBLICE, ÎN MAJORITATE PIETRUITE ŞI DE PĂMÂNT. Şi continuăm: din totalul acestor drumuri publice, 16.552 kilometri (20,1%) erau drumuri naţionale, 35.221 km (42,8%) drumuri judeţene şi 30.613 km (37,1%) drumuri comunale. Din perspectiva tipului de acoperământ, s-au înregistrat 25.171 km drumuri modernizate (în proporţie de 88% cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 22.300 km drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi într-o proporţie covârşitoare, 34.915 km drumuri pietruite şi de pământ.

ÎN CEEA CE PRIVEŞTE STAREA TEHNICĂ A DRUMURILOR PUBLICE, SURPRIZĂ! 47,2% DIN LUNGIMEA DRUMURILOR MODERNIZATE ŞI 59,6% DIN LUNGIMEA DRUMURILOR CU ÎMBRĂCĂMINŢI UŞOARE RUTIERE AVEAU DURATA DE SERVICIU DEPĂŞITĂ, POTRIVIT ACELORAŞI DATE INS!

Din totalul drumurilor naţionale, 6.188 km (37,4%) erau drumuri europene, iar 332 km (deja celebrii 11 km pentru care Ministerul Transporturilor s-a bătut cu pumnul în piept!) însumau autostrăzile.

CIRCULĂM EUROPEAN. Potrivit INS, din totalul drumurilor publice, 242 km (0,3%) reprezintă drumuri cu trei benzi de circulaţie şi 1.353 km (1,6%) drumuri cu patru benzi de circulaţie. Cu alte cuvinte, într-o ţară pe unde, de câţiva ani, trebuie să treacă Coridorul IV Paneuropean, noi, băştinaşii şi turiştii care nu au nicio vină, circulăm pe 1,9% drumuri cu patru şi trei benzi. Să ne raportăm la alte ţări precum Germania, unde aproape jumătate din infrastructura rutieră arată aşa? Nu mai comentăm!

Şi informaţiile continuă: în ce priveşte căile ferate de folosinţă publică, la finele anului trecut, erau în exploatare 10.785 km, din care 10.645 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 5 km (0,1%) linii cu ecartament îngust şi 135 km (1,2%) linii cu ecartament larg. La sfârşitul anului 2010, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.020 km, în creştere cu 0,4% faţă de anul 2009 (+18 Km) şi reprezentând 37,3% din reţeaua de cale ferată în exploatare. Cât va mai rămâne din aceasta în contextul în care Ministerul Transporturilor a anunţat deja vinderea la fier vechi a peste 6.500 de km de cale ferată pentru a primi încă o tranşă de bani de la FMI? Să mai comentăm?