Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, liberalul Tudor Chiuariu, consideră că revenirea la sistemul în care la Curtea Constituţională a României (CCR) existau două grade de jurisdicţie ar putea avea efecte pozitive în domeniul justiţiei din România, oferind posibilitatea îndreptării eventualelor hotărâri eronate ale judecătorilor CCR. „Am avut un astfel de sistem în România între 1992 şi 2003 şi ne aducem aminte că în acea perioadă criticile la adresa Curţii erau mai puţine decât au fost în perioada 2003-2013. Argumentul principal al acestei propuneri este că poţi repara o eroare în calea de atac. În acest fel am fluidiza şi am face o Curte Constituţională mai eficientă prin faptul că, în cazul anumitor decizii ale Curţii, instituim un al doilea grad de jurisdicţie, cu un filtru de admisibilitate. Toţi ne plângem că unele dintre deciziile Curţii sunt greşite. Dacă sunt greşite, vrem să avem un remediu eficient, adică o cale de atac tot în interiorul Curţii şi care să fie judecată de această dată de către plen“, a afirmat Chiuariu, în timpul conferinţei „Reformarea şi îmbunătăţirea performanţei sistemului judiciar. Ajustarea şi clarificarea rolului Curţii Constituţionale“, organizată la Senat de Forumul Constituţional în parteneriat cu experţii Comisiei de la Veneţia. Potrivit senatorului jurist, revenirea la sistemul cu două grade de jurisdicţie în cadrul CCR nu poate fi o „măsură singulară“, fiind necesar ca aceasta să fie însoţită de măsuri pentru creşterea numărului de judecători şi constituirea unor comitete specializate.
MODELE GERMANE El a mai spus şi că nu agreează ideea schimbării sistemului de desemnare a judecătorilor Curţii Constituţionale în sensul că aceştia ar urma să fie propuşi de Preşedinţie, Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii, argumentând că CSM nu reprezintă puterea judecătorească din România, aceasta fiind atribuţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Senatorul liberal precizat că, în opinia sa, CSM ar trebui să revină la atribuţia lui fundamentală, aceea de a garanta independenţa Justiţiei. El a subliniat că este o idee bună preluarea modelului german în care Curtea poate hotărî, în cazul unor decizii ce ar putea avea implicaţii financiare importante pentru ţară, o dată ulterioară după care devin obligatorii şi se aplică prevederile deciziilor. În ce priveşte posibilitatea ca deciziile Curţii Constituţionale să aibă şi un efect retroactiv, Tudor Chiuariu a apreciat că această idee nu este una care ar trebui să se regăsească şi în sistemul juridic românesc pentru a nu aduce elemente de suspiciune sau incertitudine.