SLUJBĂ DE CANONIZARE Papa Francisc i-a declarat sfinţi, ieri, în Piaţa Sf. Petru, pe Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea, în faţa unei mulţimi de sute de mii de credincioşi veniţi din întreaga lume. Roma şi Vaticanul au făcut faţă cu greu acestui eveniment istoric, denumit de presa italiană ”Ziua celor patru papi”, pentru că beatificarea celor doi papi a avut loc în prezenţa altor doi, actualul Papă Francisc, dar şi Papa emerit Benedict. Roma a avut parte de o perioadă plină, care a debutat în Vinerea Mare, pe 18 aprilie, şi se va încheia cu un megaconcert pe 1 mai, pentru a celebra atât Sărbătoarea Eliberării de pe 25 aprilie, cât şi dubla canonizare din 27 aprilie.

Cel mai important eveniment al anului pentru Biserica Romano-Catolică, aşteptat cu febrilitate de credincioşi după moartea Papei Ioan Paul al ll-lea, este sanctificarea lui. În timp-record s-au desfăşurat procedurile de recunoaştere a miracolelor săvârşite de acesta, iar în pontificatul său, Papa Francisc îşi va lega pentru totdeauna numele de sanctificarea a doi dintre predecesorii săi, italianul Ioan al XXIII-lea şi polonezul Ioan Paul al II-lea. Papa Francisc este, de altfel, asemănat cu Ioan Paul al ll-lea în ceea ce priveşte popularitatea şi afecţiunea arătată de credincioşi. Canonizarea lui Ioan al XXIII-lea, supranumit ”Papa cel bun”, nu pare să fie contestată de nimeni, dar cea a lui Ioan Paul al II-lea are mulţi detractori, care îi reproşează fostului Papă polonez ”orbirea” în faţa infracţiunilor pedofile, o prea mare concentrare a puterii şi severitatea faţă de teologii disidenţi, mai ales faţă de teologia eliberării. Papa Francisc a decis ca Ioan al XXIII-lea să fie canonizat împreună cu Ioan Paul al II-lea, pentru a evita riscul dezvoltării unui cult al personalităţii prea mare în jurul acestuia din urmă.

EVENIMENT PLANETAR Papa Francisc a ajuns în piaţă în timpul unei procesiuni cu ritm de litanie a sfinţilor. Apoi, în faţa portretelor uriaşe ale celor doi papi afişate pe faţada bazilicii Sf. Petru, a pronunţat formula care i-a înscris pentru totdeauna pe cei doi precedesori în ”registrul celest” al acelora la care toţi catolicii sunt invitaţi să se roage pentru a fi ajutaţi în vieţile lor pământene. A celebrat apoi o mesă solemnă cu cinci prelaţi, inclusiv cu episcopul de Bergamo, de unde era originar Ioan al XXIII-lea, Francesco Beschi, şi cu fostul secretar privat al lui Ioan Paul al II-lea, arhiepiscopul de Cracovia, Stanislas Dziwisz. Comuniunea a fost distribuită de 600 de preoţi în Piaţa Sf. Petru şi de 200 de diaconi pe Via della Conciliazione, care duce în această piaţă.

Cetatea Eternă a primit sute de mii de pelerini, alături de alte câteva mii de persoane cu rang oficial. La slujba de două ore susţinută în aer liber, în faţa bazilicii Sf. Petru, au asistat şi 150 de cardinali, 1.000 de episcopi şi 6.000 de preoţi din lumea întreagă, alături de 93 de delegaţii oficiale, printre care 24 şefi de state şi capete încoronate. Printre aceştia, Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti şi preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România, IPS Ioan Robu, precum şi numeroşi preoţi, călugări, călugăriţe şi credincioşi.

MĂSURI SPECIALE Transporturi, securitate, comunicaţii, toate serviciile italiene au fost în alertă. Costurile estimate de Municipalitatea Romei sunt de 7,8 milioane de euro. Doar pentru canonizare, Primăria a prevăzut autobuze suplimentare, iar cele două linii de metrou au circulat fără întrerupere. Portretele celor doi viitori sfinţi au fost inscripţionate pe autobuze. Primăria a prevăzut amplasamente pentru peste 4.300 de autocare, în timp ce numeroase trenuri şi avioane speciale au fost introduse suplimentar către capitala italiană. Unii dintre pelerini au ajuns şi cu vaporul, în portul vecin Civitavecchia. În ceea ce priveşte securitatea, peste 2.400 de agenţi din Poliţia Naţională au venit în sprijinul celor 2.000 de membri ai Poliţiei Municipale care au patrulat pe străzi. Forţele de ordine s-au pregătit şi de ”o invazie” de hoţi, în special cei din buzunare, care au venit din întreaga Italie pentru a profita de marea concentrare de străini din centrul Romei. Un culoar de securitate a fost organizat pe străzile ce duc spre Vatican, cu bariere metalice, pentru a permite forţelor de ordine, delegaţiilor oficiale şi ambulanţelor să circule. Piaţa Sf. Petru din Vatican a fost închisă chiar şi pentru pietoni de sâmbătă seară, iar accesul a fost autorizat abia începând de ieri, de la ora 3.30 GMT.

Ambii suverani pontifi au fost la Bucureşti în decursul vieţii lor. În timpul misiunii diplomatice în Bulgaria, monseniorul Angelo Roncalli, viitorul Papă Ioan al XXIII-lea, a venit la Bucureşti de trei ori, în vizită la Nunţiul Apostolic, monseniorul Angelo Maria Dolci. În august 1930, Angelo Roncalli a vizitat şi mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani, iar în anul 1944, când era delegat apostolic în Turcia, la cererea rabinului-şef al Ierusalimului, Isaac Herzog, i-a ajutat pe evreii români deportaţi în Transnistria, trimiţând ajutoare în lagăre şi eliberând certificate false de botez. De asemenea, monseniorul Roncalli a intervenit pe lângă autorităţile turce pentru ca o navă cu evrei români, plecată din Portul Constanţa cu destinaţia Ierusalim, să poată traversa apele teritoriale ale Turciei, datorită intervenţiei lui fiind salvaţi 750 de evrei români, dintre care 250 de copii orfani. Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat Bucureştiul în perioada 7-9 mai 1999.

”Atât Ioan al XXIII-lea, cât şi Ioan Paul al II-lea ne-au iubit ţara, poporul şi Bisericile. Liantul care îi uneşte însă, într-un mod minunat, pe cei doi suverani pontifi de ţara noastră este un călugăr capucin, Ieremia Valahul (1556-1625), primul român ridicat la cinstea altarelor de către Biserica Catolică: Ioan al XXIII-lea a recunoscut virtuţile eroice ale călugărului, la 18 decembrie 1959, iar Ioan Paul al II-lea l-a beatificat, la 30 octombrie 1983, oferind astfel un ocrotitor în Cer românilor prigoniţi pentru credinţa lor”, a precizat Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti.