Anul 2009 ar putea aduce o dublare a numărului dosarelor de insolvenţă depuse de firmele locale. Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPI), Arin Stănescu, este de părere că efectele crizei economice globale se vor simţi acut începînd cu prima parte a anului viitor. \"6.054 dosare în 2007, apoi 11.585 în primele zece luni ale anului în curs. La sfîrşitul anului vom avea o creştere de 100% a dosarelor de insolvenţă\", a explicat Stănescu. Domeniul în care se înregistrează cele mai multe falimente este comerţul. Un alt sector cu probleme este cel al construcţiilor. \"În ceea ce priveşte dosarele de insolvenţă din comerţ, în 2007 am avut 2.710 dosare, iar pînă în acest moment avem 5.000. Ceea ce mă îngrijorează este domeniul construcţiilor. Vorbim de o triplare a societăţilor de construcţii intrate în procedura insolvenţei\", a mai spus Stănescu. Preşedintele UNPI consideră că numărul falimentelor a crescut şi pentru că prea puţine firme româneşti apelează la soluţii de reorganizare în cazul în care întîmpină probleme financiare. El îndeamnă managerii să se adreze din timp experţilor în insolvenţă pentru a avea o şansă să îşi salveze afacerea. Datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată o situaţie mai dramatică a falimentelor la nivel naţional faţă de cea dezvăluită de preşedintele UNPI. În luna septembrie s-au înregistrat în România 26.649 de societăţi care au intrat în faliment, potrivit ONRC, adică mai mult decît dublul cifrei comunicate de Stănescu. Cele mai multe sînt în Bucureşti, circa 1.763 de companii, după care urmează Braşov şi Constanţa, cu peste 600 de societăţi, apoi Dolj, Gorj şi Bacău, cu peste 400 de societăţi. În anul 2008, numărul firmelor aflate în faliment a crescut cu 18% faţă de 2007, iar faţă de media anilor anteriori a crescut cu aproximativ 66%, arată datele ONRC. Pe primele locuri se află societăţile din domeniul comerţului, cu 54,9%, după care urmează cele din domeniul producţiei, cu 17,3%, şi cele de prestări servicii, cu 12,4%.

Revenire la „Concordatul preventiv”

Senatul pregăteşte un proiect de lege numit \"Concordat preventiv\". Această lege reprezintă o metodă de preîntîmpinare a falimentului. O astfel de lege a existat în România înainte de al doilea Război Mondial. În majoritatea ţărilor europene, această lege este deja în vigoare. Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru redresarea afacerii debitorului aflat în pericol de insolvenţă financiară, în vederea prevenirii ei. Astfel creditorii trebuie convinşi să accepte această lege a Concordatului Preventiv, pentru că şi-ar putea primi banii în condiţii mai avantajoase decît în cazul falimentului. În cazul în care această procedură eşuează, se va trece la faliment. Cele mai mari avantaje ale legii Concordatului sînt faptul că mai puţine societăţi ar ajunge în faliment. Dacă legea Concordatului preventiv nu are rezultate pozitive, se va aplica legea insolvenţei, care a apărut ca o modificare firească a Legii 64/1995, prin prisma alinierii la normele europene şi prin necesitatea creării unui climat economic eficient. Legea insolvenţei constituie un prim pas spre realizarea mult aşteptatului cod al insolvenţei, care va cuprinde, pe lîngă acest pachet de acte normative, şi dispoziţiile referitoare la falimentul băncilor şi al societăţilor de asigurare. Potrivit legii, insolvenţa sau falimentul reprezintă acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Se consideră că se poate declara falimentul atunci cînd debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori. Falimentul este iminent atunci cînd se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.