Un eveniment aniversar important pentru arheologia românească va avea loc pe data de 12 iulie, la Hîrşova, unde se va organiza „Ziua Porţilor Deschise”, manifestare care va marca cinci decenii de la descoperirea aşezării neolitice şi şapte decenii de la primele săpături arheologice din cetatea Carsium. De altfel, prima „Zi a Porţilor Deschise” pe un şantier arheologic din România a fost organizată la Hîrşova, în urmă cu exact 11 ani, evenimentul avînd, de fiecare dată, o ţintă precisă. La evenimentul de la Hîrşova, organizat de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul „Carsium” Hîrşova şi Primăria din localitate sînt invitate personalităţi ale vieţii cultural-ştiinţifice din ţară, membri ai Guvernului, reprezentanţi ai instituţiilor descentralizate, autorităţile judeţului Constanţa, locuitorii oraşului.

Conform programului, deschiderea oficială a manifestării va avea loc la Muzeul „Carsium” Hîrşova, la ora 11.00, fiind urmată, de la 11.30, de vizitarea şantierelor arheologice, tell şi cetate, precum şi de un simpozion dedicat celor două aniversări, organizat la Primăria Hîrşova, de la ora 13.00. De menţionat este faptul că intrarea liberă a publicului şi turiştilor la Muzeul „Carsium”, precum şi vizitarea celor două şantiere arheologice se va face în intervalul orar 9.00 - 18.00.

Aşezarea neolitică (tell) de la Hîrşova este una dintre cele mai mari din această parte a continentului. Identificată de către Done Şerbănescu, pe atunci profesor de istorie în localitate şi de Sebastian Morintz, cercetător la Institutul de Arheologie Bucureşti, ea a beneficiat de atenţia specialiştilor. Doina Galbenu a început săpăturile în anul 1961, iar rezultatele obţinute au introdus rapid tell-ul în circuitele ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Întreruptă timp de aprox. un deceniu, cercetarea a fost reluată în anul 1985. Începînd din 1993, la Hîrşova s-a derulat un amplu şi complex program de cercetări pluridisciplinare, rezultat al colaborării româno-franceze, program sprijinit în mod deosebit de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural din România. Echipei române, compusă din specialişti din mai multe muzee (Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Dunării de Jos-Călăraşi, Complexul Muzeal Naţional Curtea Domnească-Tîrgovişte) i s-a alăturat o prestigioasă echipa de specialişti din Franţa coordonată de către Bernard Randoin şi Yannick Rialland.

Cetatea de la Hîrşova prezintă o caracteristică aparte în peisajul monumentelor istorice şi arheologice din România: este o succesiune de fortificaţii cu multiple etape de reconstrucţie tipice tuturor epocilor, de la aşezarea romanilor în dreapta Dunării, pînă în prima parte a secolului al XIX-lea. Prin istoria sa de peste 18 secole, cetatea de la Hîrşova este una dintre cele mai interesante monumente din zona Dunării de Jos. Cercetarea sa a fost începută în anul 1939, de către Victor Brătulescu, a continuat în 1943, prin Grigore Florescu şi 1963, cu Andrei Aricescu. Despre un şantier permanent se poate vorbi din anul 1993, din iniţiativa lui Adrian Rădulescu (responsabil în perioada 1993-2000). Cele două monumente au devenit un simbol al comunităţii moderne de astăzi. Cetatea este stema Hîrşovei, din anul 1933, iar aşezarea neolitică a adus recunoaşterea aşezării nu numai pe plan naţional dar şi internaţional. Graţie acestor monumente, Hîrşova are, astăzi, cel mai mare site pe internet, dedicat oraşului şi patrimoniului întregii zone, realizat de specialiştii români şi francezi, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Comunicării din Franţa.