După importanta sărbătoare a Bobotezei, românii încheie seria momentelor religioase de iarnă pe 7 ianuarie, cu prăznuirea Sfîntului Ioan, un alt moment marcant în calendarul creştin-ortodox. Rînduită de Biserică începînd cu prima zi după Botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului, sărbătoarea este consemnată de tradiţia Sfintei Scripturi şi ca un moment de recunoaştere a evlaviei şi credinţei Prorocului Ioan. Se spune că de la o vîrstă fragedă Ioan a iubit viaţa aspră din pustia Iordanului, unde a trăit, a predicat, a mărturisit şi I-a botezat în Iordan pe cei care credeau în întoarcerea lui Dumnezeu. Cunoscut ca fiu al lui Zaharia şi al Elisabetei, Ioan ar fi fost adus pe lume după ce Arhanghelul Gabriel s-a aratat tatălui său şi l-a anunţat că rugăminţile i-au fost ascultate de Dumnezeu. Minunea s-a împlinit, iar Sfîntul Ioan a fost primul care a vestit omenirii că Mesia va veni pe pămînt. După ce a intrat în conflict cu autorităţile romane care stăpîneau Iudeea, Ioan Botezătorul a murit decapitat din porunca regelui Irod. Statisticile publicate de Ministerul Administraţiei şi Internelor arată că la această mare sărbătoare a creştinătăţii, aproape 2 milioane de români îşi serbează ziua de nume pe 7 ianuarie. Prima săptămînă din ianuarie este marcată de două importante sărbători creştineşti: Botezul Domnului (Boboteaza), astăzi, 6 ianuarie, şi Sfîntul Ion pe 7 ianuarie.

Aprox. 13% din populaţia României îşi serbează ziua de nume pe 7 ianuarie, statisticile la nivel naţional arătînd că peste 1,7 milioane de persoane îl au ca patron spiritual pe Sfîntul Ioan. Ministerul Administraţiei şi Internelor a comunicat că, din totalul românilor care poartă prenumele Ioan sau Ioana şi derivatele acestora (Ion, Ionica, Ionică, Ionuţ, Ionel, Ionela), 1.392.207 sînt bărbaţi şi 338.440 sînt femei. Deja, magazinele de cadouri au fost luate cu asalt de cei care au în familie un sărbătorit - rude ori prieteni care poartă numele sfîntului. Ziua de 7 ianuarie se mai numeşte „Udatul Ionilor”. În Bucovina, la porţile tuturor care poartă acest nume se pune un brad împodobit, iar acesta dă o petrecere cu lăutari. În Transilvania cei care poartă acest nume sînt purtaţi cu mare alai prin sat pînă la rîu unde sînt botezaţi, adică purificaţi.