Preşedintele sîrb, reales recent pentru un al doilea mandat, a depus vineri jurămîntul, angajîndu-se să păstreze suveranitatea Serbiei asupra provinciei Kosovo. Anterior, ministrul Afacerilor Externe, Vuk Jeremic, a declarat în reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU de joi seară că Serbia îşi va folosi toate mijloacele economice, politice şi diplomatice pentru a evita secesiunea Kosovo, dar nu va face uz de forţă. Acesta a avertizat, în şedinţa extraordinară, desfăşurată cu uşile închise, că independenţa provinciei ar fi “un dezastru de proporţii de neimaginat” şi zeci de alte teritorii separatiste din lume îi vor urma exemplul. Şeful statului sîrb a depus jurămîntul cu puţin timp înainte ca premierul din Kosovo, Hashim Thaci, să anunţe că proclamarea independenţei provinciei va avea loc duminică, la ora 18.

Parlamentul din Kosovo a aprobat o rezoluţie ce permite adoptarea în regim de urgenţă a legilor legate de independenţă. Deputaţii au decis să schimbe procedura de adoptare a legilor, pentru a putea aproba în maxim 24 de ore textele prevăzute în planul trimisului special al ONU, Martti Ahtisaari. Independenţa provinciei se va realiza sub supraveghere internaţională şi în condiţiile unei largi autonomii pentru minoritatea sîrbă, care constituie 10% din populaţia provinciei. Constituţia Kosovo intră în vigoare odată ce va fi declarată independenţa şi prevede că provincia va fi o republică democratică sub supraveghere internaţională, cu o societate multietnică şi garanţii puternice pentru drepturile minorităţilor. Referindu-se la minorităţile etnice, proiectul arată că noul stat va lua toate măsurile necesare pentru a proteja persoanele care ar putea face obiectul ameninţărilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violenţă din cauza identităţii lor naţionale, etnice, culturale, lingvistice sau religioase. Kosovo va trebui să asigure protecţie tuturor siturilor şi monumentelor cu importanţă culturală şi religioasă pentru comunităţi, iar limbile oficiale sînt albaneza şi sîrba. În ceea ce priveşte imnul, acesta va fi cel al UE. Parlamentul va avea 120 de membri, dintre care 20 vor fi rezervate minorităţilor, sîrbilor revenindu-le cel puţin zece.

Situaţia în regiune este tensionată. Forţa ONU ce administrează provincia a fost plasată în stare de alertă. Există temeri că independenţa provinciei sîrbe Kosovo va alimenta şi speranţele albanezilor din Fosta Republică Iugoslavă a Macedonia, dar o viitoare aderare la UE va prevala în faţa viselor pentru o Albanie Mare, susţin politici albanezi din această ţară şi din Muntenegru. Albanezii reprezintă 90% din populaţia Kosovo, în timp ce în Fosta Republică Iugoslavă a Macedonia sînt o minoritate de 25%. Şi poliţia entităţii sîrbe a Bosniei-Herţegovina a fost plasată în stare de alertă, după ce asociaţiile locale şi-au anunţat intenţia de a organiza proteste de stradă. Sîrbii bosnaci denunţă proclamarea independenţei Kosovo drept o nedreptate şi cer ca şi Republica Srpska să urmeze aceeaşi cale, desprinzîndu-se de Bosnia-Herţegovina.

UE se pregăteşte să dea undă verde vineri, la miezul nopţii, misiunii de poliţie şi judiciară în Kosovo, EULEX, ce va însoţi primii paşi ai viitorului stat independent. Pentru lansarea misiunii, statele membre au decis să recurgă la procedura aşa-zis tacită: dacă pînă vineri la miezul nopţii, nimeni nu se va opune desfăşurării EULEX, decizia va fi considerată adoptată, iar misiunea va fi lansată. UE şi-a dat deja acordul juridic privind misiunea în Kosovo la 4 februarie, cu cvasiunanimitate de voturi, singura abţinere fiind a Republicii Cipru. Şi Consiliul Permanent al OSCE va avea o reuniune extraordinară, marţi, pe tema independenţei Kosovo în prezenţa şefului diplomaţiei sîrbe.

Mesajul Rusiei

Precedentul pe care UE l-ar putea crea prin recunoaşterea Kosovo, ca stat independent nu va fi urmat de recunoaşterea Transnistriei de către Moscova. Preşedintele Putin a declarat că nu va lua decizia nesăbuită şi ilegală de a recunoaşte Transnistria ca stat independent. Unul dintre consilierii lui Putin a declarat că Ucraina a cerut ţărilor implicate în soluţionarea conflictului transnistrean să semneze o declaraţie, prin care să se angajeze că respectă integritatea teritorială şi suveranitatea R.Moldova. Ministerul rus al Afacerilor Externe a dezminţit vineri că Moscova îşi va schimba politica faţă de teritoriile separatiste Oseţia de Sud şi Abhazia, două regiuni gruzine separatiste pe care Rusia le susţine de mai mulţi ani. Gruzia se teme că recunoaşterea independenţei Kosovo va determina Rusia să recunoască cele două teritorii.

Numeroase regiuni separatiste urmăresc cu interes situaţia din Kosovo. În provincia izolată Papua se duce de peste 30 de ani o campanie de separare de Indonezia, mişcarea separatistă bască ETA a petrecut ultimii 40 de ani luptînd pentru un stat basc independent în nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei, circa 20 de milioane de kurzi sînt răspîndiţi în nordului Irakului, Siria, Iran şi Turcia, prezentîndu-se drept cea mai importantă minoritate din lume fără un stat propriu, iar Mişcarea Polisario din Sahara Occidentală a dus un război de independenţă după ce Marocul a anexat teritoriul deşertic.