Duminică, după calendarul electoral, vom parcurge un prim moment al adevărului. E prima repriză de democraţie dar, după cum bate vântul prin unele sondaje, nu ar fi exclus să avem parte de o surpriză de proporţii! Pe de o parte, s-ar putea ca Traian Băsescu să nu prindă turul doi. Pe de altă parte, este posibil ca alegătorii, sătui până în gât de prestaţia în ansamblu a politicienilor noştri, să joace la cacealma. Adică, să fiu concis, să voteze pe unul dintre anonimii înscrişi pe tabloul pentru prezidenţiale. În opinia mea, clasa politică ar merita să primească o palmă pe obrazul său pătat de vărsat. Desigur, când visez la revolta alegătorilor, nu mă gândesc la Sorin Oprescu, şi el un fals independent, ca şi Băsescu. Domnul Oprescu, pentru că veni vorba despre domnia sa, este produsul unui trucaj ieftin de Buftea, unde, din câte ştiu, caii sunt extrem de talentaţi. Sper să nu fie duminica orbului, ci una neagră pentru Băsescu! Ca să ne dumirim încotro o apucăm în perspectiva următorilor cinci ani, este suficient să facem un minim efort. Să mergem la vot. Atât şi nimic mai mult… E drept, oferta nu este prea bogată. Nu mă refer la numărul candidaţilor, pentru că nu mă interesează aspectul ăsta, ci la calitatea acestora. Unii dintre ei sunt simpli figuranţi. Din păcate, după cum am constatat, nu se face o selecţie riguroasă. Ca atare, apare şi câte un coate goale. Avem şi numeroase “cozi de topor”. Ce ziceţi de Gigi Becali? Cuprins de o adâncă sinceritate, nu-şi dă nicio şansă! Mizează, însă, după cum îl simt, pe o combinaţie în turul doi. La fel şi Vadim Tudor. Peste ani, o să se plângă din nou că şi-a risipit voturile pe barba cui nu merita! Alţii vor striga “Hoţii”, încercând să repete partitura lui Băsescu de acum cinci ani. Cu toate acestea, după emulaţia tulburătoare din aceste zile, sunt convins că secţiile de votare vor fi luate cu asalt. Cu siguranţă, în primele rânduri se vor afla cei cărora le-a ajuns cuţitul la os în epoca băsciană. Fapt demn de luat în seamă, nehotărâţii au revenit cu picioarele pe pământ! Au înţeles, în fine, că ceea ce îşi face omul cu mâna lui… În ultimele zile, am asistat la premiera prezentată de circul nehotărâţilor. În stilul său caracteristic, Băsescu a evitat să iasă cu capul gol în câmpul dezbaterilor pe teme concrete. Criza economică, incluzând aici eventualele măsuri pentru domolirea ei, nu este un subiect la îndemâna domniei sale. Dumnealui îi plac şuşanelele politice şi temele de doi lei, care îi permit să-şi ia adversarii peste picior. Din păcate pentru domnia sa, nici pe acest tronson nu mai are mult spor, fiind redus la tăcere! Este limpede că Traian Băsescu se teme de torentul verbal al celor care au argumente să-l pună la zid. În faţa acestora, este nul. Din acest motiv, s-a înscris de unul singur la şcoala primară de domnişoare, refuzându-i pe “mujicii” înscrişi în cursa pentru funcţia de preşedinte al României. Nu se amestecă el cu oricine! Ca să rupă din nou gura târgului electoral, ar trebui să producă, până duminică, evident, o dramoletă gen bocete pe umărul lui Theodor Stolojan. S-ar putea ca, după alegeri, să plângă în pumnii Elenei Udrea, care, din câte constat, nu este în stare să se ridice, în materie de sacrificiu faţă de conducătorul ţării, la puterea exemplului revoluţionar al lui Stolo. Au mai rămas câteva ore până la primul gong al alegerilor prezidenţiale. Starea de spirit actuală este una care emană dorinţa de schimbare a celor care vor să salveze democraţia din România. A venit vremea ca Traian Băsescu să simtă pe propria sa piele efectele directe ale consensului majorităţii. Mă refer la consensul exprimat la urnele de vot.