Miniştrii de Mediu din 14 ţări care au acces la Dunăre, s-au reunit ieri, la Viena, angajându-se să cureţe şi să protejeze fluviul de 2.860 de kilometri, al doilea ca mărime în Europa după Volga. Reprezentanţii ţărilor riverane Dunării (Germania, Austria, Ungaria, Croaţia, Bosnia, Bulgaria, România, Cehia, Slovacia, Serbia, Slovenia, Ucraina, Muntenegru şi R.Moldova), precum şi oficiali din cadrul Comisiei Europene au adoptat un plan care va fi aplicat începând cu anul 2015 pentru „ameliorarea situaţiei mediului pe fluviu şi pe afluenţii acestuia”. Este vorba, în primul rând, de reducerea poluării provocate de om, printr-o serie de măsuri care merg de la construirea a noi hidrocentrale la interzicerea detergenţilor care conţin fosfor, la gestionarea riscurilor poluării accidentale şi întreţinerea digurilor. „Împărţim toţi apa Dunării şi trebuie să împărţim şi responsabilităţile”, a declarat Mitja Bricelj, preşedintele Comisiei Internaţionale pentru Protejarea Dunării. Mai multe organizaţii europene pentru protecţia mediului au prezentat o petiţie semnată de 100.000 de locuitori din bazinul Dunării care solicitau miniştrilor de resort să respecte mediul în proiectul de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre. Activiştii ecologişti au denunţat proiectele de extindere a căii navigabile în Ungaria, promiţând să supravegheze îndeplinirea promisiunilor făcute de miniştri. La evenimentul de ieri a fost prezent şi ministrul Mediului din România, Laszlo Borbely.