Autorităţile de la Bruxelles şi din ţările străbătute de Dunăre, începînd cu Austria şi pînă în Ucraina, vor o remodelare a fluviului, în conformitate cu prevederile europene, ca şi în cazul Rinului. Acest lucru va favoriza eliminarea porţiunilor înguste ale căii navigabile din estul Europei şi va tripla transportul de marfă pînă în 2010. Dunărea ar putea fi utilizată şi pentru transportarea unor resurse naturale, precum petrolul şi gazele naturale. Una dintre priorităţile UE în domeniul economic este transformarea fluviului Dunărea în cale navigabilă, cu o adîncime de 2,5 metri, ca parte a construcţiei Reţelelor Transeuropene de Transport, lucrări ce vor distruge însă peisajul natural. Cursul inferior al Dunării a devenit un exemplu al discrepanţei dintre dorinţa de dezvoltare economică a UE şi protecţia mediului, precum şi o regiune în care domină birocraţia, corupţia şi utilizarea în mod inadecvat a subvenţiilor.

Comisia Europeană a acordat deja României, în cadrul aderării ei la UE, circa 4,5 milioane de euro pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie, oferind şi sprijin tehnic. Totodată, situaţia companiei de construcţii Josef Mobius constituie un exemplu perfect pentru caracterul absurd al proiectului european. Potrivit publicaţiei germane “Der Spiegel”, compania a adus echipament special în Delta Dunării, la cererea Guvernului ucrainean, în 2004. Lucrările la canalul Bîstroe ar fi trebuit să se desfăşoare fără probleme, avînd în vedere că urmau să fie realizate de profesionişti experimentaţi din Hamburg, însă acest lucru nu s-a întîmplat. Ucraina nu a achitat nota de plată în valoare de şase milioane de euro şi nu a reuşit să contruiască un mal menit să blocheze curenţii din apropierea gurii de vărsare a canalului în mare. După o suspendare temporară a lucrărilor, canalul s-a umplut din nou cu sedimente. Astfel de proiecte care nu iau în considerare implicaţiile pentru mediu ar trebui sistate, dar acest lucru este puţin probabil. După ce a cîştigat licitaţia pentru realizarea proiectului, compania ucraineană Delta-Lotsman a desemnat o societate înfiinţată de ginerele fostului preşedinte Leonid Kucima, să efectueze o parte din lucrări.

Comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas, a propus noi reguli privind măsurile de combatere a inundaţiilor, care să pună mai mult accent pe impactul lor ecologic. Politica UE privind susţinerea a două politici - întîi săpături, apoi protecţie - ar trebui revizuită. Comisia Europeană finanţează proiectul Natura 2000, iniţiat în apropiere de oraşul Tulcea, în încercarea de a proteja flora din Delta Dunării. Autorităţile locale au primit circa 1,6 milioane de euro pentru a efectua un studiu de mediu.