Manifestanţii care au ocupat duminică sediul administraţiei locale din Doneţk, în estul rusofon al Ucrainei, au proclamat, ieri, o ”republică suverană”. Regiunile din estul Ucrainei, frontaliere cu Rusia, au cunoscut, duminică, o creştere bruscă a tensiunilor, când manifestanţii pro-ruşi, dintre care unii purtau măşti sau cagule, au atacat şi au preluat controlul clădirilor oficiale, administraţia locală sau serviciile de securitate (SBU) din marile oraşe Harkiv, Lugansk şi Doneţk. Forţele de ordine, care au primit instrucţiuni să evite la maximum violenţele, nu s-au opus prin forţă.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a promis să respecte şi să protejeze, prin toate mijloacele, populaţia rusofonă a republicilor din fosta URSS, în caz de violenţe, şi a trimis aproximativ 40.000 de militari la frontierele Ucrainei, generând temeri privind o invazie. Protestatarii au coborât imediat drapelele ucrainene, pentru a le înlocui cu cele ruseşti. În urma negocierilor, manifestanţii au evacuat sediul administraţiei din Harkiv, dar cei din Doneţk s-au baricadat în clădire. Ieri dimineaţă, ei au organizat o reuniune în cursul căreia au proclamat o ”republică suverană”. Potrivit agenţiei Interfax, protestatarii au decis să organizeze un referendum privind suveranitatea lor regională, înainte de 11 mai. Aceştia au decis să ceară alipirea la Federaţia Rusă.

SUA îi cer preşedintelui rus să înceteze acţiunile de destabilizare a Ucrainei, exprimând preocupare pentru escaladarea situaţiei din cauza presiunilor ruse. ”Suntem pregătiţi să adoptăm noi sancţiuni împotriva economiei Rusiei”, a avertizat Jay Carney, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA.

DEZMEMBRAREA UCRAINEI Guvernul pro-european de la Kiev a denunţat aceste evenimente din estul ţării. ”Este vorba despre un plan pentru destabilizarea ţării, pentru ca o armată străină să treacă frontiera şi să invadeze teritoriul ucrainean, ceea ce noi nu vom permite”, a declarat premierul Arseni Iaţeniuk. Nu a fost nicio reacţie, pentru moment, a autorităţilor ruse faţă de această degradare a situaţiei din Ucraina. De la îndepărtarea de la putere a regimului pro-rus de la Kiev, tensiunea între cei doi vecini nu a încetat să se accentueze. Criza a condus, în martie, la alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia, după un referendum nerecunoscut de Ucraina şi occidentali. Pentru a încerca să reglementeze situaţia în est, ministrul de Interne, Arsen Avakov, a fost trimis la Harkiv, iar vicepremierul care se ocupă de securitate, Vitali Iarema, la Doneţk. La Harkiv, o jurnalistă a AFP a constatat că funcţionarii ucraineni şi-au reluat activitatea în birouri, ieri, sub protecţia a numeroşi poliţişti antirevoltă. Zeci de manifestanţi pro-ruşi se află, în continuare, în apropiere.

În plină criză politică, Kievul trebuie să organizeze alegeri anticipate la 25 mai şi candidaţii pro-europeni sunt favoriţi. Dar activiştii pro-ruşi cer organizarea la aceeaşi dată a unor referendumuri privind alipirea lor la Rusia sau federalizarea Ucrainei, o soluţie susţinută oficial de Moscova. Ucraina se zbate într-o criză economică profundă, agravată de creşterea preţului gazelor ruseşti cu 80%. Kievul a respins această presiune politică, generând temeri privind un nou război al gazelor care ar putea ameninţa aprovizionarea întregii Europe. Rusia a anunţat ieri că a suspendat importurile unei părţi a producţiei de produse lactate din Ucraina. Occidentalii ameninţă Rusia cu noi sancţiuni economice, în cazul unor atingeri repetate ale integrităţii teritoriale a Ucrainei. Duminică, preşedintele ceh, Milos Zeman, a apreciat că, dacă trupele ruse vor intra în estul Ucrainei, NATO ar trebui să intervină militar.

OFIŢER UCRAINEAN UCIS Un militar rus a ucis, duminică, un ofiţer de marină ucrainean în Crimeea, acesta fiind unul dintre cele câteva decese raportate de când Rusia a preluat controlul peninsulei. Dmitri Timciuk, şeful Centrului de Studii Politice şi Militare din Kiev, scrie pe pagina sa de Facebook că ”duminică, în jurul orei 23.45, cu două focuri de armă de la mică distanţă, sergentul Zaiţev E.S. l-a împuşcat în camera sa dintr-un cămin pentru militari pe maiorul K. din unitatea nr. 1100, care se pregătea de evacuarea pe continent”. Acesta mai scrie în postarea sa că un alt ofiţer ucrainean, căpitanul A. Ermolenko, care se afla în aceeaşi cameră, a fost bătut şi luat în custodia trupelor ruse, ca şi corpul neînsufleţit al ofiţerului ucis. Moartea ofiţerului ucrainean a fost confirmată de Ministerul Apărării Ucrainei. Acesta spune că duminică seara, în urma unui conflict între ofiţeri ucraineni şi militari ruşi, a fost ucis maiorul ucrainean Stanislav Karacevski. Crima a avut loc la etajul 5 al unui cămin unde era dislocat personalul bazei aeriene ucrainene Saksk. Celălalt militar ucrainean, căpitanul Artiom Iarmolenko, se află în custodia departamentului rus de anchetă din Sevastopol. Ambii ofiţeri ucraineni au câte doi copii minori şi urmau să plece din peninsulă la 9 aprilie.

PUTIN, ÎNFRÂNT? Partidul Comunist rus, susţinut de opoziţie, a obţinut o victorie în alegerile pentru Primăria Novosibirsk, al treilea cel mai important oraş din Rusia, învingând partidul aflat la putere al lui Vladimir Putin, potrivit rezultatelor publicate ieri. Deputatul comunist Anatoli Lokot a obţinut 43,75% din voturile exprimate, iar primarul interimar Vladimir Inatkov - 39,57%, acesta fiind candidatul Rusiei Unite, formaţiunea preşedintelui rus, a anunţat Comisia Electorală a oraşului din Siberia. ”Am creat o situaţie unică în Rusia, printr-o uniune a opoziţiei care a permis învingerea Rusiei Unite”, şi-a exprimat satisfacţia Lokot, în vârstă de 55 de ani. Lokot a primit sprijinul deputatului de opoziţie Ilia Ponomarev, unul dintre liderii mişcării de protest fără precedent care a avut loc înainte de revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, în 2012. Alegerile municipale anticipate au fost convocate după demisia lui Vladimir Gorodeţki, membru al partidului aflat la putere, care a condus oraşul cu 1,5 milioane de locuitori timp de 14 ani, numit viceguvernator, la începutul anului.

DEMASCAREA ONG-URILOR DISTRUCTIVE Preşedintele Vladimir Putin a cerut, ieri, serviciilor de securitate ruse (FSB) să acţioneze împotriva organizaţiilor neguvernamentale folosite în scopuri distructive împotriva puterii, astfel încât să se evite, în Rusia, scenariul care a dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui ucrainean. ”Structurile neonaziste, naţionaliste şi combatante, devenite principala forţă de atac a loviturii de stat anticonstituţionale, au fost finanţate în mare parte din străinătate, prin ONG-uri, în Ucraina. Rusia a acuzat în mai multe rânduri occidentalii că au susţinut o lovitură de forţă în Ucraina, care a condus la îndepărtarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, şi că a garantat acţiunile extremiştilor ultranaţionalişti la Kiev. Trebuie să facem distincţie între activităţile opoziţiei legale, care există în fiecare ţară democratică, şi extremism, care se bazează pe incitarea la ură, respingerea legii şi a Constituţiei. Trebuie să vedem diferenţa dintre a se opune în mod civilizat puterii şi a servi interesele străine în detrimentul propriei ţări”, a declarat Putin.

De la revenirea sa la Kremlin, în 2012, Vladimir Putin a consolidat controlul asupra organizaţiilor neguvernamentale, o nouă lege obligându-le pe cele care beneficiază de finanţări externe şi care au o activitate politică să se înregistreze şi să se afişeze ca agenţi străini. La reuniunea FSB de ieri, preşedintele rus a declarat că, în 2013, 46 de cadre care lucrau pentru serviciile de informaţii străine au fost demascate, precum şi 258 de agenţi, graţie muncii organismelor de securitate ruse.