Guvernul polonez a anunţat luni că ia în considerare să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu disputa legată de pensionarea forţată a judecătorilor, transmite dpa. „Modalitatea adecvată de acţiune poate fi aceea de a înainta cazul către CJUE”, a declarat ministrul de externe polonez Jacek Czaputowicz pentru postul public de radio polonez.

La începutul lunii iulie, guvernul polonez a decis să coboare de la 70 de ani la 65 de ani vârsta de pensionare a judecătorilor, măsură care a făcut ca 22 de judecători de la Curtea Supremă să fie nevoiţi să se pensioneze. Totuşi, preşedinta instituţiei, Malgorzata Gersdorf, a refuzat să facă acelaşi lucru, susţinând că mandatul său constituţional se încheie în 2020. Ea a devenit în Polonia un adevărat simbol al opoziţiei faţă de reforma iniţiată de PiS în sistemul judiciar.

Noua lege face parte dintr-o serie de reforme judiciare ale guvernului conservator condus de Partidul Lege şi Justiţie care i-au permis deja să obţină controlul asupra tribunalelor de drept comun, al Consiliului Naţional al Magistraturii şi al Tribunalului Constituţional. „Avem dreptul de a reforma sistemul de justiţie. Refora este în concordanţă cu actualele standarde ale UE. Polonia este pregătită să îşi apere drepturile în faţa CJUE”, a spus Czaputowicz. El a sugerat, totuşi, că UE trebuie întâi să observe modul în care funcţionează legile în practică şi, dacă şi atunci încă există motive de îngrijorare, executivul polonez nu va exclude operarea unor posibile schimbări.

La 2 iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde. Potrivit executivului UE, schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit art.19 al Tratatului privind UE în legătură cu art.47 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE. Polonia este vizată şi de o altă procedură, cea de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.