După modelul european de protecţie a drepturilor de autor în cazul interpreţilor şi producătorilor de fonograme, Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) consideră că artiştii pot beneficia de o şansă reală doar prin extinderea perioadei de protecţie a operelor. În urma unor scrisori deschise adresate MCC, în care o serie de artişti interpreţi cereau extinderea duratei de protecţie a drepturilor de autor asupra operelor, ministerul susţine că România nu s-a opus niciodată modificării Directivei 2006/116/EC, considerînd că amendarea ei este necesară, în sensul „asigurării unei protecţii reale şi coerente a tuturor categoriilor de artişti şi interpreţi şi a eliminării discrepanţelor existente între diferitele categorii de artişti, din punctul de vedere al protecţiei drepturilor conexe”. MCC consideră, de asemenea, că artiştii interpreţi şi executanţi ar trebui să beneficieze de un tratament echitabil în raport cu producătorii de fonograme, facilitînd, totodată, accesul consumatorilor la conţinuturile creative. “Dimpotrivă, dorim ca aceasta să se realizeze astfel încît artiştii interpreţi şi executanţi să beneficieze realmente de protecţia drepturilor lor. Scopul declarat al Directivei a fost protejarea artiştilor de studio sau de sesiune - grupul cel mai defavorizat şi care are o situaţie materială dificilă, generată de statutul profesional precar (privarea de orice drept de exploatare pe fonograme), cauza acestei categorii de artişti fiind de asemenea susţinută în repetate rînduri de delegaţia ţării noastre”, susţin reprezentanţii ministerului. Oficialii MCC mai arată că, în prezent, proiectul de text este în continuare perfectibil, avînd nevoie de o serie de îmbunătăţiri care să nu conducă la crearea unor discrepanţe atît de mari între diferitele categorii de artişti şi care să nu restrîngă în mod nejustificat nici diversitatea ofertei şi nici accesul consumatorilor la conţinuturile creative. Începînd de luna trecută, o serie de artişti, printre care Dan Bittman, Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Nicu Covaci, Florin Chilian şi Nicu Alifantis, au semnat o scrisoare deschisă adresată ministrului Theodor Paleologu prin care solicitau extinderea protecţiei drepturilor de autor asupra operelor, de la 50 la 95 de ani. Tot luna trecută, CE a salutat sprijinul manifestat de Parlamentul European (PE) faţă de propunerea privind extinderea perioadei de protecţie a drepturilor de autor pentru artişti şi producători de înregistrări de la 50 la 70 de ani. Propunerea votată în PE, pe 23 aprilie, conţine patru prevederi principale. Cele mai importante se referă la extinderea perioadei de protecţie a drepturilor de autor pentru performeri şi producătorii de înregistrări, de la 50 la 70 de ani, şi la alocarea a 20% din veniturile obţinute din vînzările online şi offline performerilor ocazionali. O altă prevedere permite artiştilor să îşi recupereze drepturile de autor şi după expirarea perioadei de 50 de ani, în cazul în care producătorii eşuează în comercializarea înregistrărilor. În plus, proiectul adoptat mai include o prevedere care îi împiedică pe producătorii de înregistrări să reducă plăţile făcute artiştilor performeri cu titlu de taxe din drepturi de autor.