Durerile în piept resimţite de persoanele de vîrsta a doua constituie un factor major de risc de deces prematur ulterior, provocat de o maladie cardiacă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii norvegieni, publicat în jurnalul “Heart”. Durerile în piept (anghina pectorală) au fost determinate pe baza răspunsurilor la chestionarul utilizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii - Rose Angina Questionnaire - ce include trei întrebări simple: Simţi dureri sau disconfort în piept la urcarea scărilor, în timpul plimbărilor pe dealuri sau alergărilor? De obicei te opreşti, încetineşti ritmul sau continui în acelaşi ritm, dacă simţi dureri sau disconfort în piept în timpul plimbărilor? Dacă te opreşti sau încetineşti ritmul, durerea dispare după mai puţin sau mai mult de 10 minute? Criteriile pentru anghină au fost răspunsurile “da”, la prima întrebare, “mă opresc” sau “încetinesc”, la a doua şi “mai puţin de 10 minute”, la a treia.

Potrivit profesorului S. Graff-Iversen de la Institutul norvegian de Sănătate Publică din Oslo, 16.616 bărbaţi şi 16.265 de femei cu vîrste cuprinse între 40 şi 49 de ani, sănătoşi, au completat acest chestionar între anii 1974 şi 1978. În perioada 1977 - 1983, 15.318 bărbaţi şi 15.301 femei au completat din nou chestionarul. Pînă în 2000, 1.316 bărbaţi (7,9%) şi 310 femei (1,9%) au murit din cauza unor maladii cardiace. 16% dintre bărbaţii decedaţi şi 4% dintre femeile decedate sufereau de anghină pectorală în perioada 1974 - 1978. Riscul de deces din cauza unei maladii cardiace a fost mai mare pentru persoanele suferind de anghină decît pentru celelalte, potrivit acestui studiu. Riscul impus de anghină este similar celui asociat creşterilor modeste de colesterol şi tensiune arterială. Rezultatele studiului vin în sprijinul unora anterioare, care au scos la iveală faptul că anghina pectorală nu este un simptom benign şi că impune investigaţii medicale pentru cei care suferă de acest lucru.