NU SUNTEM IMUNI! Culmea, România nu este atât de macrostabilă pe cât ar vrea autorităţile să credem. Orice-ar zice Guvernul sau şeful FMI, Christine Lagarde, realitatea din târg nu se potriveşte cu rapoartele de pe birourile lor. Şi, oricum, fiecare înţelege ce vrea din macrostabilitate. Guvernul anunţă că ne împrumutăm mai ieftin, pentru că avem un nou acord cu FMI, dar „uită” să menţioneze că plătim şi un comision la fond pentru acordul preventiv şi că, de fapt şi de drept, ne împrumutăm mai scump. Industria are cea mai mare creştere din UE, economia e pe plus, deci suntem macrostabili. Dar plus 0,ceva nu înseamnă creştere, ci stagnare, iar creşterea pe procente e fix vax albina. Un avans cu 0,1% al economiei germane înseamnă cât 2.000 de creşteri cu 12% ale industriei noastre. „O economie macrostabilă este una imună (sau foarte puţin afectată) la şocuri neprevăzute, interne sau externe. Din declaraţiile publice recente reiese că, pentru Guvern, macrostabilitate înseamnă că avem un deficit bugetar mai mic”, notează analistul Florin Cîţu. Şi totuşi, foarte mulţi alţi factori, omişi de autorităţi, arată contrariul. Inflaţia medie este în creştere şi a ajuns la 5%. Datoria publică externă a urcat de la 13 la 40 miliarde euro. Şomajul a sărit de 7,5%. Toate prognozele arată că deficitul de cerere din economie va persista până în 2016. Fluxurile de bani din economie sunt tot mai mici. Cota consumului populaţiei, atât de importantă pentru economie, a scăzut de la 80 la 70%. Creditul neperformant a depăşit pragul de 20% şi încă nu a atins maximul. Arieratele s-au dublat faţă de 2008. Cheltuielile Guvernului cu personalul sunt iarăşi în creştere (7% din PIB). Avansul potenţial al PIB a scăzut de la 5,5 la 1%. Singurele aspecte pozitive sunt surplusul din contul curent şi scăderea sub 3% a deficitului. Şi atât. Unde e marea macrostabilitate? „Practic, economia este mai fragilă acum decât era în 2008. În traducere, este mult mai uşor să intrăm în recesiune în 2013 decât a fost în 2008”, conchide Cîţu.

SFATUL LUI ISĂRESCU Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este de părere că România trebuie să pună accent pe macrostabilitate „în următorii 10 - 20 de ani”, întrucât „lipsa ei poate fi chiar un atac la democraţie şi la resursele interne”. „Ne trebuie o creştere sustenabilă, pe termen lung. Dacă accelerăm avansul economic în perioadele pre-electorale, nu facem decât să grăbim declinul în perioadele post-electorale”, a declarat ieri guvernatorul, în cadrul dezbaterii „Mugur Isărescu şi invitaţii săi”. Totodată, şeful băncii centrale a spus că este de preferat o creştere economică de 4% pe termen lung, „dacă atât poate economia”, decât un avans de 7% pentru doar câţiva ani. „Accent pe macrostabilitate, chiar dacă termenul pare erodat şi mulţi s-au plictisit de el. Este un obiectiv care nu a fost dus niciodată până la capăt, ba chiar a fost încălcat în anumite momente”, a avertizat guvernatorul BNR.