Institutul Național de Statistică (INS) nu încearcă nici măcar o secundă să se rupă de limbajul de lemn care l-a consacrat. Iar când vine vorba de prezentarea inflației, rezultatul e delicios - eufemisme marca BNR + fraze din topor. Cităm - „Inflația anuală rămâne în teritoriu negativ și în luna mai, la minus 3,5%, fiind în coborâre de la minus 3,3% în aprilie“. Desigur, dacă indicatorul prețurilor e în teritoriu negativ (zici că-i plecat în expediție, nu alta), nu se mai cheamă „inflație“, ci „deflație“, despre care nu poți vorbi, însă, căci e o stare de spirit, după cum ar zice banca centrală. Boss, zi-i pe nume - SCAD PREȚURILE. PREȚURILE SUNT MAI MICI. OK, mulțumesc. Evident, nu-i absolut nimic rău în faptul că prețurile sunt mai mici. E o chestiune de cerere și oferte, piață liberă etc. (lucruri complet străine pentru intervenționiștii comuniști care, din nefericire, sunt la putere în România). În fine, să revenim la INS - „În luna mai 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu aprilie 2015, este de 66,9%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 - 2,5% dețin o pondere de 19,8%; mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 13,3%“. S-a înțeles, da? Analistul Florin Cîțu subliniază că raportul INS demonstrează că presiunile inflaționiste nu ne pândesc după colț - „Mă aștept ca retorica BNR să nu prea mai spună nimic despre ele, în perioada următoare. Ar fi frumos să vină să explice de ce a tot folosit cuvântul „ecranare“ anul trecut, când venea vorba de prețuri, dar sunt sigur că este sub demnitatea lor“.