Echipajul de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale a putut fabrica în spaţiu, cu ajutorul unei imprimante 3D, o cheie ale cărei design şi instrucţiuni de construire au fost trimise prin e-mail de la sol. Este pentru prima dată când echipajul de la bordul Stației şi-a putut fabrica o unealtă necesară, graţie unei imprimante 3D fabricate special pentru a funcţiona în imponderabilitate.

Cheia a fost proiectată de Made in Space, compania californiană care a creat şi imprimanta 3D, care a fost deja utilizată la bordul Stației, dar numai pentru structuri testate şi descărcate la sol. De această dată, unealta a fost desenată şi testată pe Terra, apoi designul a fost trimis prin e-mail către imprimantă, care a realizat obiectul în circa patru ore. Cheia a fost creată cu piese detaşabile, fără să aibă nevoie de alte materiale. Un prototip a fost imprimat într-un laborator californian şi trimis apoi la NASA, pentru a fi verificat înainte ca structura să fie transmisă Stației Spațiale. Întregul proces, de la concepere la execuţie, a durat mai puţin de o săptămână. Cheia, alături de alte obiecte imprimate la bordul Stației, va fi adusă pe Terra pentru a fi comparată cu alte obiecte realizate de imprimante 3D în condiţii de gravitaţie.

Tot legată de spațiu este și principala reuşită ştiinţifică pe anul 2014, decretată de specialiști intervievați de revista ”Science”. Sonda europeană Rosetta şi plasarea robotului Philae pe cometa Ciuriumov constituie cea mai importantă reuşită ştiinţifică a anului 2014, potrivit revistei ”Science”, graţie potenţialului privind descoperiri majore referitoare la originile Sistemului Solar şi ale vieţii pe Terra. Instrumentele de la bordul sondei spaţiale Rosetta au detectat deja prezenţa apei, a metanului şi a hidrogenului în coada cometei Ciuriumov-Gherasimenko, pe care o însoțește din august, au subliniat editorii prestigioasei reviste. Rezultatele primelor analize ale moleculelor de apă de pe Ciuriumov au arătat, contrar a ceea ce se credea anterior, că acest tip de cometă, provenind din centura Kuiper, situată dincolo de orbita lui Neptun, nu este la originea apei terestre, care a fost adusă pe Pământ mai degrabă de meteoriţi. Continuând să observe coada formată din gaze şi praf a cometei, cercetătorii vor putea, probabil, să descopere cum se comportă aceste corpuri pe măsură ce se apropie de Soare, iar întorcându-se în timp, vor putea să rezolve misterul formării diferitelor tipuri de comete, în urmă cu 4,65 miliarde de ani. Chiar dacă bateriile robotului Philae nu se vor încărca în momentul în care cometa se va apropia de Soare, misiunea nu va fi afectată atât de mult, pentru că, potrivit Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), 80% dintre rezultatele ştiinţifice provin de la sonda Rosetta.

Pe lângă Rosetta, ”Science” a mai ales nouă alte reuşite ştiinţifice din 2014, incluzându-le în listă fără să le acorde o importanţă ierarhică. Acestea sunt: secvenţierea genomului a 48 de specii de păsări, care a arătat că, în marea lor majoritate, înaripatele moderne au apărut în cei câteva milioane de ani de după dispariţia dinozaurilor, cu care sunt înrudite, în urmă cu 66 de milioane de ani, contrazicând ipotezele anterioare; cercetătorii au demonstrat că sângele şoarecilor tineri rejuvenează muşchii şi creierul şoarecilor bătrâni, ceea ce a dus la teste clinice în cadrul cărora bolnavi de Alzheimer au primit plasmă de la donatori tineri; inspirându-se din organizarea şi viaţa termitelor, savanţii au construit mici roboţi interactivi capabili să coopereze fără intervenţie umană pentru construirea unor structuri simple; crearea de cipuri neuromorfice care imită arhitectura cerebrală pentru a trata informaţia într-o manieră similară celei utilizate de creierul uman; cultivarea în laborator a unor celule similare celor beta care produc insulină, în pancreas, deschizând calea către noi modalităţi de combatare a diabetului; arheologii au descoperit că imaginile unor animale pictate într-o peşteră din Indonezia, a căror vechime se credea a fi de circa 10.000 de ani, au de fapt o vechime între 30.000 şi 40.000 de ani, ca şi arta rupestră din Europa; manipularea activităţii neuronilor folosind raze de lumină a permis modificarea memoriei în cazul şoarecilor, ştergând amintirile existente şi înlocuindu-le cu unele false; consideraţi altădată simple instrumente utile în educaţia studenţilor, sateliţii miniaturali (CubeSat) au început să execute sarcini ştiinţifice relevante; crearea în laborator a bacteriilor sintetice E.Coli, prin manipularea ADN-ului acestora, lucru ce ar putea permite crearea de proteine artificiale pe măsură.