Preşedintele Comisiei de apărare şi securitate din Parlamentul irakian şi-a exprimat, duminică, intenţia de a declanşa o anchetă privind detectoarele de explozibil vândute în Irak de compania britanică ATSC. Directorul companiei ATSC, Jim McCormick, a fost arestat vineri în Marea Britanie, fiind acuzat că a vândut în Irak, probabil fraudulos, detectoare de bombe care nu funcţionează corespunzător. Autorităţile britanice au interzis exportul dispozitivelor ADE 651, practic omniprezente în Irak. În pliantele de prezentare se arată că dispozitivele ADE 651 folosesc carduri ce pot detecta explozibili de tip C4 sau TNT, dar şi armament. Guvernul irakian a plătit cel puţin 85 de milioane de dolari pentru a achiziţiona 800 de detectoare, fiind cumpărate de forţele de securitate irakiene, la preţuri cuprinse între 16.500 şi 60.000 de dolari. Restul sumei a fost folosită pentru personalului care urma să le folosească.

Dispozitivele pentru detectarea bombelor erau produse, la un preţ de 250 de dolari, de furnizori din Marea Britanie şi România. Un asociat al ATSC a declarat, sub acoperirea anonimatului, că „toată lumea de la ATSC ştia că nu se află nimic în interiorul dispozitivelor ADE 651”. „Testele au demonstrat că tehnologia folosită pentru ADE 651 şi alte echipamente similare nu este adecvată pentru detectarea bombelor”, se arată şi într-un comunicat al Departamentului britanic pentru Afaceri şi Inovaţie, care precizează că a restricţionat exportul acestora. ATSC susţine că vinde detectoarele în 20 de ţări în curs de dezvoltare. La scurt timp după arestarea directorului ATSC, BBC a relatat că a cerut un test de laborator asupra detectorului, în urma analizei stabilindu-se că acesta conţinea numai un dispozitiv de tipul celor folosite pentru a preveni furturile din magazine.

Irakul este nerăbdător să îşi reia locul în rândul statelor libere, scuturându-se de influenţa ţărilor care au condus la îndepărtarea regimului lui Saddam Hussein. Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat sâmbătă că Departamentul Justiţiei va face apel la decizia unui tribunal federal referitoare la suspendarea urmăririi în justiţie a cinci angajaţi Blackwater, acuzaţi de uciderea unor civili irakieni. Cei cinci agenţi sunt acuzaţi că au deschis focul asupra mulţimii în timpul unei misiuni pentru Departamentul de Stat, într-un incident produs în Bagdad, în septembrie 2007. Un judecător american a apreciat că procuratura a încălcat drepturile acuzaţilor, folosind mărturii făcute de aceştia în timp ce erau protejaţi de imunitate acordată de Guvernul american, şi a decis să respingă acuzaţiile. Autorităţile de la Bagdad s-au declarat indignate de decizie şi au depus o plângere în SUA împotriva companiei. Autorităţile irakiene au retras licenţa Blackwater, cea mai mare companie privată de securitate folosită de SUA în Irak, cu contracte de sute de milioane de dolari anual. Patronul şi fondatorul Blackwater, redenumită ulterior Xe, şi-a anunţat demisia după pierderea contractului din Irak.

Infanteria marină americană şi-a încheiat, după şapte ani, misiunea în Irak. Ultima unitate de puşcaşi marini de pe teritoriul irakian a predat oficial controlul provinciei Anbar trupelor din armata americană de uscat şi forţelor locale de securitate. Toate trupele combatante americane urmează să fie retrase din Irak până în luna august, iar restul militarilor până la sfârşitul anului viitor.

Pe de altă parte, un fost avocat al Ministerului britanic al Afacerilor Externe va depune mărturie marţi în ancheta privind implicarea ţării sale în războiul din Irak în martie 2003, urmând să descrie confuzia şi conflictele dintre oficialii de la Londra asupra legalităţii acestei decizii. Elizabeth Wilmshurst, care a demisionat din funcţie în semn de protest faţă de trimiterea de trupe britanice în Irak, va depune mărturie cu trei zile înaintea fostului premier Tony Blair, urmând să relateze public pentru prima dată evenimentele care au precedat decizia de înlăturare a regimului lui Saddam Hussein fără sprijinul ONU. Aceasta le va spune membrilor comisiei de anchetă că şeful său direct, Sir Michael Wood, a avertizat Guvernul că intrarea în conflict ar fi fost ilegală conform legislaţiei internaţionale. Elizabeth Wilmshurst a fost singurul funcţionar civil britanic care a demisionat din cauza intrării ţării în război, spunându-le superiorilor săi că invadarea Irakului fără aprobarea ONU reprezintă o agresiune.