CA DE OBICEI... Investițiile în Europa sunt pe un trend de reducere, iar în acest context România este șef de filă la stimularea consumului, în loc să încurajeze... investițiile, a declarat, joi, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea - „Soluția pentru România este transformarea Bursei de Valori din București în mijloc de finanțare. Numai că pentru asta este nevoie de un shift cultural, de o schimbare majoră. Firmele trebuie să devină transparente pentru toată lumea, lucru care în România necesită timp. Noi suntem sincroni cu Europa, dar mai mult la lucrurile rele. Nici Europa nu prea face ce ar trebui să facă. Măcar țara noastră stă încă bine la indicatorii macro-economic; mai puțin la reformele structurale“. Lazea critică și clasa politică, subliniind că a ales să fie exuberantă în vremuri tulburi, pentru a răspunde mai degrabă așteptărilor publicului (alegerile, deh!) - „Trebuie să ne hotărâm dacă în vremurile de furtună ne strângem provizii pentru vremuri grele sau vrem să fim extravaganți“.

UN OCEAN DE RISCURI De aceeași părere este și consilierul de Strategie din BNE, Adrian Vasilescu. El a spus că avansul PIB al României este nesustenabil, pentru că (la fel ca întotdeauna, nu?) nu se vede deloc în buzunarele populației. Vasilescu a legat problema creșterii de legea Marii Prudențe, retrimisă la examinare de președinte - „Dezbaterea publică a eșuat pentru a fost întoarsă pe toate părțile și s-a spus că BNR ar fi deasupra Guvernului, deasupra Parlamentului, deasupra cerului. Nu este vorba decât despre faptul că BNR ar fi lansat avertismente, iar legea în cauză obliga Parlamentul, Guvernul și ASF să le arunce la coș... La ora actuală, 27 de țări din Uniunea Europeană au această lege, iar noi nu o avem, pentru că în dezbaterea publică adevărul a fost învins“. Oficialul BNR a mai subliniat că România „navighează într-un ocean de riscuri, pe care este important să le măsoare“ - „Guvernatorul BNR a atenționat, încă din 2007, clasa politică, spunând „Nu mai trageți de economie, că se rupe...“. Atunci udam grădina, deși afară ploua torențial... Creștea deficitul de cont curent, ajungând până la -13,4%. Asta se întâmplă când dezmățul e prea mare (iar istoria pare că se repete azi, nu-i așa? - n.r.)“. De menționat că cei doi reprezentanți ai băncii centrale au vorbit în nume propriu, pe persoană fizică.