A-HA! Leul s-a depreciat vineri, în marea zi a Brexit-ului, în fața euro, așa cum se aștepta fix toată lumea, până la 4,53 unități. E un minus cu 0,4% („îngrozitor“!!!), cel mai mare din... februarie încoace. Și asta pentru că, după cum explică analiștii Piraeus Bank, „monedele Europei emergente au pierdut teren în raport cu euro, investitorii îndreptându-se spre active de refugiu“. Dar, după cum remarcă și o altă gașcă de analiști, de la ING Bank, valutele vecinilor s-au depreciat ceva mai serios decât leul nostru. Ce-nseamnă asta? Că „banca centrală a intervenit pentru a tempera presiunile“, spun băieții de la ING. Și pare-se că au dreptate. Tot vineri, oficialul BNR Daniel Dăianu a spus că banca centrală va face în așa fel încât să atenueze volatilitatea cursului leu/euro - „Sistemul bancar este bine capitalizat, iar BNR are rezerve considerabile. Nu avem o prezenţă notabilă de capital pe termen scurt, care, dacă fuge, periclitează stabilitatea financiară şI economică“. Dăianu a mai punctat că adevărata problemă pentru România nu-i afară, ci acasă - „Deşi avem o datorie publică sub 40% și o îndatorare externă de circa 55% din PIB și deşi vom termina anul cu un deficit bugetar consolidat, avem un derapaj bugetar mare provocat nu de faptul că economia a intrat în recesiune, ci pentru că au fost luate măsuri ample de relaxare fiscală“. În acest context, Dăianu spune că bugetul din 2017 trebuie gândit foarte bine, pentru ca derapajul să nu sară de 3% (limita acceptată de UE).

CE URMEAZĂ Acum, dacă Daniel Dăianu de la BNR spune că leul e-n pericol, e clar că vor fi luate măsurile necesare. Ca să fie bine și să nu fie rău. „Pentru bănci, desigur. Ce, vă așteptați la măsuri pro-populație?“, notează avocatul Gheorghe Piperea - „De urmărit este evoluția Robor. La creditele Prima Casă, program în care statul român este expus cu nouă miliarde euro (garanție/subvenție dată băncilor), creșterea Robor la 5 - 7% va dubla ratele, iar creditele neperformante vor depăși orice estimare a băncii centrale. Și, evident, va fi nevoie de plăți de la buget în favorea băncilor (și e bine ca leul să nu fie praf)“. În altă ordine de idei, Piperea se întreabă dacă tehnocrații de la Bruxelles (Comisia Europeană) și de la Frankfurt (Banca Centrală Europeană) vor accepta referendumul din Marea Britanie. Nu de alta dar exercițiul elen de democrație din 2015 a trecut ca și când nu ar fi existat, iar cel din România din 2012 a fost disprețuit și combătut.

HAI SĂ NU! Pe de altă parte, analistul Florin Cîțu face un îndemn la calm - „Reacția piețelor nu arată că urmează un dezastru pentru UK și UE. Arată doar că mulți investitori s-au poziționat greșit sau, mai bine zis, au crezut în sondajele manipulatoare din zilele premergătoare votului. În acest moment, piețele se ajustează și atât. Nu cădeți în capcana altei propagande, care arată acum spre piețe și spune - uite, vedeți, investitorii nu sunt de acord, cu votul vostru ați făcut și ați dres etc“. Cîțu subliniază că reacția din 2008 a piețelor a arătat că în economia globală existau foarte multe firme falimentare care trebuiau să dispară - „Astăzi, piețele nu spun nimic despre situația economică, prezentă sau viitoare. Să nu le încurcăm“.