Orientarea agriculturii şi către procesarea cerealelor ar genera valoare adăugată economiei, afirmă directorul general al Asociaţiei „Berarii României“ (ABR), Constantin Bratu, dând exemplul orzului, unde valoarea adăugată brută dintre preţul său de vânzare şi cel al malţului obţinut este de 60%. „Putem aduce valoare adăugată economiei româneşti prin procesarea produselor agricole. M-ar bucura dacă Guvernul ar avea în vedere asta. Cei care câştigă din valoarea adăugată sunt mălţăriile. Diferenţa de preţ dintre orzul furajer şi cel de bere este de 15 - 20 euro/tonă“, spune Bratu. El arată că din valoarea adăugată brută generată de sectorul berii la nivelul lui 2012, de 570 milioane euro, 35% (220 milioane euro) este generată de furnizorii fabricilor de bere. Din această sumă, 60 - 70 milioane euro reprezintă valoarea adăugată brută prin transformarea cerealelor în materii prime pentru industria berii. „Imaginaţi-vă ce frumos ar fi să avem acele capacităţi de depozitare astfel încât fermierii să-şi valorifice cerealele la momentul potrivit sau, mai mult, să urmărim acest lanţ al transformării din cereale în produse finite“, punctează Bratu. Reprezentantul ARB spune că în sectorul berii nu există evaziune fiscală din punctul de vedere al producţiei, aspect confirmat de reprezentanţii Guvernului şi Parlamentului. Mai mult, toţi cei care cultivă orz de bere o fac în mod fiscalizat, pentru că fabrica de malţ are nevoie de un flux de documente pentru a vinde, la rândul său, produsul fiscalizat. „Din păcate, doar 60% din necesarul nostru de produse agricole este generat de fermierii români, pentru că nu toate soiurile de hamei sau orz se pot cultiva în România. În plus, sunt și probleme cadastrale“, conchide Constantin Bratu.