Frânarea economică din acest an nu este surprinzătoare. O mare parte din creșterea record din 2017 a fost bazată pe șocuri de ofertă (precum recolta excepțională), pe impulsul fiscal și pe scânteia creditării. Toți acești factori se temperează deja și, în același timp, volatilitatea politică este orice, numai propice pentru reforme și creștere sustenabilă nu, avertizează analiștii UniCredit Bank. Ei estimează că avansul economic ar putea încetini la 3,9% în acest an și la 3,5% în 2019.

ÎN JOS Avansul economic ar putea încetini la 3,9% în 2018 şi la 3,5% în 2019, iar consumul va continua să fie principalul motor al creşterii, relevă raportul trimestrial al UniCredit - „Anticipăm o încetinire semnificativă a creşterii economice începând de anul acesta, la mai puţin de 4% atât în 2018, cât şi în 2019. Consumul va continua să fie principalul motor al creşterii, datorită majorărilor salariale semnificative. În acelaşi timp, impactul negativ al creditării noi pe fondul condiţiilor financiare mai restrictive, impulsul fiscal redus şi efecte de bază negative (în special în agricultură) vor conduce la încetinirea economică. Inflaţia anuală ar putea atinge nivelul maxim de anul acesta, în vară, şi cel mai probabil se va tempera în trimestrul patru din 2018, dar va rămâne deasupra ţintei. Este foarte probabil ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară de încă două ori anul acesta, în august şi apoi la finalul anului“. Potrivit UniCredit, creşterea economică încetineşte în România din cauza ritmurilor nesustenabile din 2016 - 2017. Ba mai mult, încetinirea nu este surprinzătoare. O parte semnificativă a creşterii de anul trecut a fost bazată pe şocuri de ofertă (recolta excepţională, spre exemplu), pe impulsul fiscal şi pe cel al creditului. Ambele se temperează deja.

VOLATILITATE În acelaşi timp, mediul politic volatil nu este propice pentru reformele necesare accelerării creşterii potenţiale şi corectării dezechilibrelor macroeconomice - „Riscurile politice rămân semnificative. Încercarea majorităţii parlamentare de a schimba Codul Penal a atras atenţionări din partea instituţiilor europene. În iulie, Comisia de la Veneţia va emite un raport preliminar cu privire la slăbirea separaţiei puterilor în stat, urmat de o opinie privind modificarea Codului Penal, la 19 octombrie. Comisia Europeană le-a cerut autorităţilor române să aştepte opiniile Comisiei de la Veneţia înainte să adopte modificările legislative. În acelaşi timp, suspendarea preşedintelui şi riscul unor modificări legislative de amploare prin ordonanţe de urgenţă sau alte proceduri rapide sunt mult mai puţin probabile decât la începutul lunii iunie. Solidaritatea coaliţiei de guvernare va fi testată în cazul în care instituţiile Uniunii Europene se vor opune modificărilor legislative recente, însă această încercare de a limita independenţa justiţiei este puţin probabil să se concluzioneze fără o schimbare de guvern“. Economiştii UniCredit susţin că, dat fiind programul electoral încărcat din perioada următoare, mixul politicilor macroeconomice ar putea continua să se deterioreze, deoarece creşterea salariilor şi pensiilor va limita fondurile disponibile pentru alte tipuri de cheltuieli fiscale. Cheltuielile de personal vor creşte cu aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB în 2018 faţă de 2017. Mai mult, Guvernul ia în calcul implementarea în 2019 - 2020 a tuturor majorărilor salariale planificate până în anul 2022.