PRINTRE RÂNDURI Raportul trimestrial privind inflaţia a fost prezentat cu un optimism aproape neverosimil de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Dincolo de plusuri, studiul relevă însă şi câteva minusuri, pe care ar fi indicat să nu le ignorăm. În primul rând, datele băncii centrale arată că rata anuală de creştere a economiei a scăzut constant, din 2011 până la finele lui 2012. În ciuda unor momente trecătoare de revenire, tendinţa generală se conturează foarte clar - economia se stabilizează în jurul unei rate anuale de creştere de cel mult 1%. „Coincidenţă sau nu, este exact rata medie pe care ţara noastră a obţinut-o din 1990 până în 2012“, notează, pe blogul său, analistul Florin Cîţu. În al doilea rând, raportul BNR arată că venitul disponibil al populaţiei (un indicator important pentru consumul intern şi sursele de finanţare, pe care se bazează toate prognozele optimiste pentru 2013) a scăzut, în ultimele 12 luni şi că, în următorul an, situaţia nu pare să se schimbe în bine. În al treilea rând, „fără investiţii este imposibil să ai creştere economică pe termen lung, iar aici observăm o clară trasă descendentă“, adaugă Cîţu. Asta înseamnă că în România nu se dezvoltă capitalul, ba mai rău, nici nu este adus din altă parte. În traducere liberă - din ce în ce mai puţine companii sunt dispuse să investească. Nu în ultimul rând, nu putem vorbi despre o economie „roz“ fără a aminti de salarii. „Din păcate, singura dinamică pozitivă o vedem la câştigul bugetarilor. Este imposibil pentru o economie să crească şi să se dezvolte când salariile reale din sectorul privat (adică puterea de cumpărare) au o tendinţă negativă“, conchide Cîţu.

SEMNALE DE ALARMĂ Revigorarea consumului privat nu poate fi atribuită niciuneia dintre componentele sale majore, se arată în raportul BNR privind inflaţia. Iată cuvintele exacte: „Creşterea anuală a achiziţiilor de mărfuri şi serviciilor de piaţă prestate populaţiei s-a redus până la un nivel apropiat de zero. Rezultatul se corelează, de altfel, cu trenarea venitului disponibil şi scăderea în continuare a volumului creditelor de consum“. În plus, în raport se fac numeroase referiri la „economia nefiscalizată“, expresie care nu era folosită mai deloc de cei de la banca centrală. Fără doar şi poate, tonul raportului contrastează puternic cu optimismul afişat miercuri de Mugur Isărescu. Semnalele de alarmă sunt trase în fiecare paragraf. „Rezultatele agricole nesatisfăcătoare din 2012 fac posibilă o nouă contracţie a consumului“. „În trimestrul IV din 2012, investiţiile nu au mai repetat performanţa din precedentele nouă luni, o ajustare importantă observându-se în sectorul public, unde scăderea cheltuielile de capital s-a accentuat de patru ori, până la -33%“. „Declinul construcţiilor s-a accentuat până la -19%, populaţia continuând să investească prioritar în locuinţe vechi“. Ba mai mult, BNR notează că „menţinerea pe un trend descendent a economiei UE a continuat să afecteze exporturile de bunuri“. Brusc, rozul afişat de autorităţi păleşte, nu-i aşa?