UN DRAC... GRI Creştere economică sinonimă cu stagnarea, în 2012; al doilea cel mai scăzut nivel de trai din Uniunea Europeană; „cea mai săracă şi mai coruptă ţară” (Associated Press); economie strâns legată de zona euro care, din păcate, se află în recesiune - aşa începe România 2013 şi, potrivit economiştilor, dacă autorităţile amână implementarea reformelor, lucrurile se vor înrăutăţi. „Sunt pesimist pentru 2013. Cred că va fi tot un an de stagnare, cu un avans modest al PIB-ului, de 0,5 - 0,6%. Noul Guvern abia intră în acţiune, nu are încă un buget şi abia acum încearcă reorientarea exporturilor către ţările extra-comunitare, lucru extrem de greu de făcut”, spune analistul Mircea Coşea. Şi asta nu e tot. Agricultura rămâne subdezvoltată şi subfinanţată, circa 500.000 de români se întorc acasă din Vestul afectat de criză, potrivit estimărilor oficiale, iar valul falimentelor şi insolvenţelor a ajuns şi în curtea jucătorilor de talie medie şi mare din economie. Nu sunt prea multe motive de optimism, dar să fie însă dracul atât de negru? „2012 s-a încheiat mai bine decât ne aşteptam. S-a vorbit mult despre exit-ul Greciei din zona euro, care ar fi declanşat o criză de dimensiuni incalculabile. Nu s-a întâmplat nimic, ba chiar situaţia s-a stabilizat şi a reapărut un oarecare optimism. Chiar dacă nu ne aşteptăm la o creştere notabilă, cel puţin nu se mai vorbeşte despre implozia zonei euro. Chiar şi în România, în ciuda suişurilor şi coborâşurilor, lucrurile stau ceva mai bine”, comentează analistul Aurelian Dochia. Şi pe bună dreptate - leul s-a apreciat puternic în faţa euro, după alegeri, jucătorii din pieţele financiare, români şi străini, mizând pe stabilitatea politică şi pe stabilitatea garantată de un posibil nou acord cu Fondul Monetar Internaţional.

SĂ FOLOSIM RESURSELE INTERNE! E bine totuşi să nu cădem în capcana optimismului extrem. Chiar şi cu o creştere economică de 2 - 3%, în 2013, finanţarea bugetului de stat va fi complicată. „Avem de rambursat sume importante. Vorbim despre câteva miliarde de euro pe care trebuie să le împrumutăm din pieţe. În plus, este puţin probabil să vedem o revigorare masivă a investiţiilor străine. Nu în ultimul rând, fondurile europene, chiar şi în cel mai favorabil scenariu, vor acoperi doar o mică parte din necesarul de finanţare”, mai spune Dochia. Potrivim estimărilor Consiliului Fiscal, Finanţele şi banca centrală trebuie să plătească, în 2013 - 2014, datorii de 13 miliarde euro. Ce-i de făcut? Reîntoarcerea la resursele interne ale ţării este prioritară, consideră Mircea Coşea: „Trebuie să punem accent mai mare pe agricultură, să începem exploatarea resurselor minerale naţionale şi să ajutăm mediul de afaceri să creeze locuri de muncă prin reforme fiscale”. De cealaltă parte, Aurelian Dochia aminteşte de balastul companiilor de stat, ale căror arierate sufocă economia: „Firmele-problemă trebuie privatizate, iar cele profitabile trebuie listate la bursă”. Analiştii nu uită nici de problemele de modă veche ale României, precum birocraţia, parafiscalitatea şi corupţia, şi spun că lupta împotriva lor trebuie să continue.