MINUS CU MINUS NU DĂ PLUS Economia României a scăzut cu 1% în trimestrul II, față de trimestrul I. Este cel mai mare regres din UE28 și, alături de revizuirea negativă a evoluției din ianuarie - martie față de octombrie - decembrie, de la 0,2 la -0,2%, bagă România (din nou) în recesiune tehnică. Conform manualului de economie, dacă PIB scade două trimestre la rând, țara intră în recesiune. Singurele economii care au mai luat-o la vale în trimestrul II au fost ale Germaniei, Italiei și Ciprului, arată datele publicate ieri de Oficiul Comunitar de Statistică (Eurostat). Informațiile au fost confirmate și de Institutul Național de Statistică (INS). Totuși, în comparație cu trimestrul II din 2013, economia României este pe plus 1,4%; în trimestrul I, avansul anual a fost de aproape 4%, cel mai mare din Europa. Raportat la 2013, creșterea din aprilie - iunie este mai mare decât a Germaniei (1,3%), Belgiei (1%) sau Olandei (0,9%). Alte state, cu care ar trebui să concurăm la adoptarea euro, o duc, însă, mult mai bine - Ungaria (3,7%), Letonia (3,5%), Polonia (3,2%), Cehia (2,6%). La aflarea datelor, Guvernul a publicat imediat un punct de vedere, în care vorbește strict despre comparația 2013 - 2014, evitând discuția... trimestrială. „România continuă să aibă una dintre cele mai solide creşteri din Uniunea Europeană, în contextul în care măsurile prevăzute în pachetul mai amplu de stimulare economică, precum reducerea CAS, nu au fost încă implementate“, notează Executivul, precizând că indicatori precum consumul și exporturile au crescut cu peste 8% în semestrul I, față de ianuarie - iunie 2013, șomajul a stagnat, iar inflația a rămas la un nivel scăzut. Astfel, autoritățile mențin prognoza de creștere a PIB pentru 2014, la 2,5%.

JUMĂTATEA PLINĂ A PAHARULUI Premierul Victor Ponta a postat ieri pe Facebook că „este ca și când România mergea cu mașina cu 130 km/h, iar acum merge cu 100 km/h“: „Mai avem spaţiu de creştere în toamnă şi de aceea am majorat salariul minim, am introdus facilitatea pentru cei cu rate la bănci şi am eliminat impozitul pe profitul reinvestit. Avem nevoie însă de reducerea CAS!“. Veștile-șoc de ieri i-au surprins pe cei mai mulți analiști, mai ales că majoritatea indicatorilor lunari ai economiei arătau creștere. „Scăderea trimestrială vine de la contracția investițiilor străine directe (-10% față de aprilie - iunie 2013). Statul a întârziat investițiile de capital, în trimestrul II, iar companiile au fost afectate. Investițiile vor fi reluate, probabil, în trimestrul III, mai ales că vine campania electorală“, consideră economistul-șef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu. La rândul său, analistul Florin Cîțu vede creșterea economică la finele lui 2014 între 1 și 2%, „mai aproape de 1%“: „Modelul bazat pe exporturi este volatil şi are limite foarte mari. Acum vedem, de fapt, sănătatea economiei interne. Scăderea a avut loc pe fondul majorării impozitelor şi taxelor la început de an, dar şi din cazua unei posibile temeri legate de introducerea unor noi taxe sau creşterea celor existente. Opreşti investiţiile până nu ştii ce se întâmplă. Aştepţi să vezi dacă Guvernul reduce CAS sau doar este o păcăleală. E un comportament normal, mai ales după ce a crescut salariul minim. Economia are deja costuri mai mari și așteaptă o relaxare promisă“. Cîțu consideră că acum este cel mai bun moment pentru reducerea puternică a CAS şi chiar a TVA, dar şi a numărului de impozite.

Ce se întâmplă, doctore?

• Taxa pe stâlp și acciza suplimentară la carburanți au fost criticate de toți jucătorii din economie. Cea mai mare companie autohtonă, OMV Petrom, a anunțat miercuri o scădere semnificativă a vânzărilor și profitului, blamând exact cele două taxe. Și Nuclearelectrica a raportat venituri în scădere cu 13% și un profit mai mic cu 70% față de semestrul I din 2013, din cauza plăților uriașe în contul taxei pe stâlp și prețurilor mai mici de vânzare a energiei electrice.

• Investițiile străine directe au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, față de 2013. Pe de altă parte, și situația din UE dă cu minus, așa că nu-i de mirare că ne pliem la acest trend (peste 75% din comerțul exterior al României este cu țări membre UE).

• Comerțul cu amănuntul, cel mai important indicator al consumului populației, a crescut cu 8,6% față de 2013. Prețurile de consum au crescut cu 0,95% în iulie, comparativ cu aceeași lună din anul precedent, inflația revenind pe creștere după ce atinsese un minim de 0,66%, în iunie.

• Producția industrială, poate cel mai important indice al unei economii, a crescut cu aproape 10% în primele șase luni ale anului. Și exporturile au crescut cu 7,6%, până la 25,5 miliarde euro.

• Deficitul bugetar a ajuns 3,5 miliarde lei (0,5% din PIB), cel mai mic nivel la finalul primului semestru de la integrarea României în UE.