LEUL, APROAPE IMUN Intrarea Ucrainei în incapacitate de plată sau sancţiunile economice la adresa Rusiei ar afecta într-o mică măsură România, principala provocare fiind găsirea unei soluţii alternative la furnizarea de gaze ruseşti, estimează analiştii Băncii Comerciale Române (BCR). Ei punctează totuşi că impactul ar fi mult mai mare în cazul escaladării conflictului. „O retorică beligerantă a Rusiei va determina o reacţie promptă a investitorilor, după cum s-a văzut deja. Leul şi zlotul polonez au reacţionat rapid, dar s-au întors pe un trend de apreciere după ce preşedintele rus a revenit asupra declaraţiilor belicoase“, notează cei de la BCR. În ceea ce priveşte pieţele financiare, ei spun că preţurile activelor româneşti nu prezintă riscuri semnificative: „Leul ar putea suferi un recul uşor, de 1 - 2%, dacă într-adevăr lucrurile iau o întorsătură urâtă. Plecarea investitorilor străini din România ar putea pune presiune pe cursul de schimb, dar banca centrală va apăra moneda, dacă i se pare că volatilitatea e prea mare. Pe de altă parte, preţul obligaţiunilor româneşti ar putea fi afectat pe termen scurt, însă mişcarea n-ar trebui să fie prea mare. România este totuşi o piaţă emergentă, nu una periferică, are titlurile de stat incluse în indicele JP Morgan şi este solidă din punct de vedere macro. Oferă suficiente motive de încredere”.

UN EMBARGO PERICULOS BCR analizează însă şi impactul asupra României al unui eventual embargo economic al UE asupra Rusiei: „Într-un scenariu negativ, România se va confrunta cu mai multe riscuri, precum reducerea exporturilor, întreruperea furnizărilor de gaze naturale şi creşterea preţului carburanţilor, ca urmare a scumpirii petrolului“. Ponderea exporturilor româneşti către Rusia este în prezent de 2,8% din total (locul 9), în timp ce importurile reprezintă 4,1% (locul 6). Comerţul cu Rusia generează un deficit de 700 milioane euro pe an. Principalele produse exportate sunt echipamentele de transport (34%), unde Dacia este principalul contributor, echipamentele electrice (21%) şi produsele chimice (14%). Pe partea de importuri, gazele naturale domină clasamentul de departe, cu o pondere de 88%. „Totuşi, circa 80% din consumul anual de gaze naturale al României este acoperit de producţia locală. În caz de nevoie, producţia internă poate asigura şi restul de 20%, prin păcură şi cărbune“, potrivit BCR. Analiştii băncii concluzionează că impactul asupra României va fi destul de limitat, datorită relaţiilor comerciale slab dezvoltate dintre România, pe de o parte, şi Rusia şi Ucraina, de cealaltă parte.