PROGNOZE AJUSTATE Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut cu 0,5%, în trimestrul II, faţă de precedentele trei luni, după două trimestre consecutive de scădere, astfel că, după şase luni, economia naţională este pe plus cu 0,8%, faţă de anul trecut. Datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) confirmă estimările făcute la jumătate lui iulie de ministrul Finanţelor, Florin Georgescu. La acea vreme, el spunea că economia va ieşi din recesiune tehnică, în trimestrul II. Chiar şi aşa, prognozele pentru finele anului au fost ajustate în scădere, de la 1,5 la 1,2%, ca să reflecte mai bine efectele devastatoare ale secetei asupra agriculturii şi faptul că absorbţia fondurilor europene rămâne la cote dezamăgitoare. De cealaltă parte, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit semnificativ estimarea pentru 2012, de la 1,5 la 0,9%, însă mizează pe un avans real al PIB-ului mult mai consistent în 2013, de 3%. „Noi am scăzut prognoza, dar şi inflaţia a urcat mai mult decât ne aşteptam. Revizuirile se anulează una pe alta, astfel că efectul asupra deficitului este foarte mic. Guvernul are o prognoză uşor mai optimistă, de 1,2%. Practic, am convenit că avansul PIB-ului va fi de circa 1%. Recuperarea urmează să înceapă, realmente, în 2013. Credem că tendinţa de creştere poate ajunge gradual la 3%. Nu este foarte mult pentru o piaţă emergentă, care are de recuperat. De aceea, este spaţiu pentru reforme şi politici economice şi sociale care să majoreze rata de creştere”, a declarat şeful misiunii FMI în România, Erik de Vrijer.

BILE ALBE, BILE NEGRE FMI notează că, în ultimii ani, de la izbucnirea crizei, situaţia României s-a stabilizat, în special prin reducerea inflaţiei, deficitului bugetar şi deficitului de cont curent. „Creşterea economică rămâne scăzută. De asemenea, tulburările politice sunt în defavoarea economiei şi scad încrederea investitorilor; România rămâne vulnerabilă la criza din zona euro, care este contagioasă”, a spus de Vrijer. În mare, mesajul transmis de FMI, la finele vizitei de evaluare a acordului prevenitv curent, seamănă cu cel al băncii centrale: „Aversiunea faţă de risc a investitorilor înseamnă un cost mai mare al finanţării, precum şi o depreciere a cursului valutar. Asta pune presiune pe preţuri şi pe sistemul bancar, unde există un stoc mare de împrumuturi în valută”. Nu totul este roz - FMI ne critică pentru că nu reducem arieratele companiilor de stat, nu absorbim fonduri europene şi nu suntem prea vioi în a implementa reforme. De altfel, aprobarea evaluării este strict condiţionată de patru măsuri: majorarea preţului la gaze, plata datoriilor autorităţilor locale, privatizarea Oltchim şi vânzarea a 5% din Transgaz. Pe moment, trecerea la o impozitare progresivă a veniturilor a fost pusă pe bară, discuţiile urmând să fie reluate în octombrie. Următoarea misiune FMI va reveni la Bucureşti după alegerile parlamentare, odată cu formarea unui nou guvern, dar vizita nu se va prelungi până la Crăciun.