APROAPE INDEPENDENŢI Cu exporturi limitate către Rusia şi Ucraina, o dependenţă redusă de gazele ruseşti şi fără legături directe între sectorul bancar autohton şi instituţiile financiare din cele două ţări, România nu este expusă la riscuri semnificative în contextul recentului conflict geopolitic, notează guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „Eventualele restricţii economice sau perturbarea schimburilor comerciale ar putea afecta exporturile României sau aprovizionarea cu gaze, însă riscurile generate de tensiunile Rusia - Ucraina în ceea ce priveşte România par gestionabile“, spune guvernatorul. Exporturile României către Rusia şi Ucraina reprezintă numai 4,7% din livrările totale, astfel că o scădere cu 10% a schimburilor comerciale ar reduce cu doar 0,16 puncte procentuale avansul Produsului Intern Brut. Totodată, în timp ce gazele naturale importate provin exclusiv din Rusia, România acoperă din producţia internă, în medie, 80% din necesar. Anul trecut, doar 15% din gazul consumat a fost de import, România ocupând astfel locul al treilea în topul ţărilor UE cu cea mai redusă dependenţă de importuri de energie. Pe de altă parte, giganţi economici comunitari precum Germania, Italia, Spania şi Franţa importă cantităţi semnificative de gaz din Rusia. Asta explică şi de ce, în primele zile ale crizei din Crimeea, pe aeroportul din Moscova aterizau întruna delegaţii ale greilor din economia UE. Guvernatorul BNR subliniază că „nici măcar o blocare totală a importului de gaze nu ar avea efecte tangibile până în perioada noiembrie - decembrie“. Până atunci, e timp suficient pentru suplimentarea producţiei interne.

INVESTITORII RUŞI, NEIMPORTANŢI Investitorii ruşi au o prezenţă semnificativă în România, fie direct, fie prin holdinguri înregistrate în alte state UE, însă niciuna dintre companiile cu acţionariat rus nu are importanţă sistemică, punctează Mugur Isărescu, făcând referire la industria siderurgică (grupul rus TMK), metalurgică (Alro Slatina şi Alor Oradea) şi sectorul rafinării (LukOil, care deţine rafinăria Petrotel Ploieşti). De asemenea, sectorul bancar românesc nu are legături directe cu Rusia şi Ucraina. Băncile din România nu au acţionari ruşi sau ucraineni, iar expunerile băncilor româneşti pe entităţi din cele două ţări sunt neglijabile, potrivit datelor BNR. „Singurele vulnerabilităţi ale sistemului bancar din România la criza geopolitică din ţara vecină se referă la potenţiale efecte de revărsare, având în vedere expunerea băncilor din Austria şi Franţa pe Rusia şi Ucraina. Solvabilitatea şi lichiditatea confortabilă din sistemul bancar românesc ar trebui să acopere astfel de riscuri, dacă ele se vor materializa“, explică Isărescu. Impactul tensiunilor din regiune asupra pieţei de capital şi pieţei valutare a fost moderat până în prezent şi nu a avut efecte de durată. Din totalul exporturilor României către Rusia, 59% reprezintă utilaje şi echipamente de transport, 17% bunuri prelucrate, iar 13% produse chimice. Importurile României din Rusia sunt constituite aproape în totalitate din petrol, gaze şi diverse produse din domeniul energiei şi resurselor naturale.