Institutul Naţional de Statistică (INS) publică astăzi datele exacte despre evoluţia economiei în 2012, dar şi estimările pentru 2013. Cel mai probabil, rezultatul din 2012 va fi „stagnare” (sau creştere zero, cum se mai spune). De aceeaşi părere sunt şi cei mai mulţi analişti. Şi banca centrală. Şi Guvernul (în ciuda notelor optimiste). Oricum, chiar şi un avans de 0,5 - 0,6 - 0,8% tot stagnare înseamnă, oricât am încerca să vedem jumătatea plină a PIB-ului. „Estimarea noastră pentru trimestrul IV din 2012 este de -0,2% faţă de trimestrul III, respectiv -0,5% faţă de octombrie - decembrie 2011. Asta înseamnă că 2012 s-a încheiat, cel mai probabil, cu avans zero. Agricultura şi industria au fost pe minus, în trimestrul IV, în vreme ce retailul şi serviciile au evoluat destul de bine, după majorările salariale din sectorul public. Dacă agricultura ar fi avut măcar o contribuţie zero, în loc de contracţia înregistrată după seceta severă din primăvară şi vară, atunci PIB-ul ar fi urcat cu 1,5%, în 2012”, spune şeful echipei de cercetare de la BCR, Eugen Şinca. Pentru 2013, el se aşteaptă la un avans economic cu 1,1%, pe fondul unei revenirii minore a zonei euro (principalul destinatar al exporturilor româneşti), unei producţii agricole normale şi unui plus al consumului populaţiei, susţinut de creşterile salariilor publice şi pensiilor. Un scenariu mai optimist indică o creştere de peste 2%, susţinută de o recoltă excepţională şi de o creştere bruscă a absorbţiei banilor europeni. În opinia lui Şinca, menţinerea stabilităţii politice poate readuce investitorii străini înapoi în România: „Datele Oficiului European de Statistică (Eurostat) arată că, în ultimii ani, regiunea de sud-est a Europei a atras investiţii străine substanţiale, numai că ele s-au îndreptat către Polonia, Turcia sau Cehia şi mai puţin către România”.